Suprafaţa cultivată cu cartofi în 2010 a fost de 247.000 de hectare, faţă de 255.000 de hectare în 2009, potrivit INS. Producţia din 2010 a fost de 3,3 milioane tone, faţă de 4,0 milioane tone în 2009. În acest an, până pe 20 aprilie, suprafaţa cultivată cu cartofi de toamnă era de 121.535 de ha, reprezentând 59 % din suprafaţa programată, conform datelor Ministerului Agriculturii. Producţia de cartofi a scăzut anul trecut cu 17,5% faţă de 2009, din cauza scăderii randamentului la hectar şi a suprafeţei cultivate, se arată într-un comunicat al INS.
În primele patru luni ale acestui an preţul mediu al cartofilor a crescut cu peste 30%, după ce anul trecut s-a majorat cu 45%, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică.
Ministrul Valeriu Tabără a explicat joi că majorările de preţuri la cartof au fost la nivel european, nu doar pe plan intern.
Desi reducerea productiei si implicit ofertei de cartofi pe piata conduce la scumpirea acestuia, nu putem considera totusi ca doar oferta este de vina. Mai sunt cel putin doua cauze importante pe care le voi comenta in cele ce urmeaza:
(a) efectul de venit: In cosul de consum al populatiei, intra trei grupe mari de bunuri (clasificate in raport cu evolutia veniturilor): inferioare numite si "bunurile saracului" (cartofi, malai, untura etc), normale (carne, ulei) si superioare sau "bunuri de lux" (carne de vanat, ulei de masline, vase de croaziera etc)
Este stiut faptul ca, in recesiune, veniturile pentru o parte mare de populatie se reduc ceea ce are implicatii asupra structurii cosului de bunuri consumate. Adica, familiile vor tinde sa aloce mai putin pentru bunuri de lux si o parte din cele normale si sa se orienteze mai mult catre cele de stricta necesitate si mai ieftine (nu neaparat de slaba calitate). Cartoful este asadar un bun a carui cerere creste in conditii economice ca cele traite in prezent de romani si implicit va avea loc o crestere a pretului pe piata.
Daca vreti, cartoful si evolutia pretului acestuia sunt un barometru al starii economiei, poate unul mai bun decat rata de crestere calculata de INS. Pentru ca nu putem spera la o revenire serioasa a economiei decat atunci cand populatia nu va mai cauta cu privirea taraba de cartofi din piata si nu va mai lasa o pondere asa de mare din venit in buzunarul vanzatorilor.
(b) efectul injectiei monetare: atunci cand statul BNR nu se mai opreste din tiparit de bani pentru a rascumpara titluri de stat, preturile in economie cresc (evident nu toate in acelasi timp si in acelasi ritm). Astfel am ajuns sa detinem locul I la inflatie in UE cu un nivel de 8,4%.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat recent că România are a doua cea mai mare creştere de preţuri la alimente din regiune.
În luna martie, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 1,17% faţă de februarie şi cu 4,12% comparativ cu decembrie 2010. De la începutul anului, scumpiri de peste 10% au fost înregistrate la legume şi conserve de legume (19,2%), în special pentru cartofi (24,7%), fructe proaspete (12,56%) şi zahăr (11,98%).
Inflaţia anuală a urcat de la 7,6% în februarie la 8,01% în martie, atingând maximul din august 2008, după ce rata lunară s-a situat la 0,6% în principal ca urmare a scumpirii cartofilor, fructelor proaspete, zahărului şi combustibililor (sublinierea imi apartine!).
Vedeti, dragi romani, cine e de vina pentru inflatia ridicata? Cartoful, bata-l vina, vorba unei doamne care ofta scotand banii din portofel in fata tarabei.
Unde mai pui ca daca domnul Mugur Isarescu ar face un sondaj asupra gospodariilor (de ex. AMIGO) ar constata ca alimentele si in special cartoful ar avea o pondere mult mai mare decat cea luata in calculele statistice!!!! Cu alte cuvinte, nivelul de 8,4% este serios subevaluat in raport cu cel din realitate.
Interesant este cum guvernatorul BNR s-a transformat treptat din artizanul Sun TZU al artei razboiului cu inflatia in purtatorul de cuvant al inflatiei, aratand cu degetul in stanga si in dreapta vinovatii fara vina.... precum cartoful!
foarte tare:))
RăspundețiȘtergerede ce credeti ca painea(tot un bun inferior)are o evolutie contrara rationamentului efectului de venit? conform datelor de la INS atat consumul cat si cheltuielile alocate cumpararii acestui bun au scazut in ultimii 3 ani(de fapt inregistreaza o scadere din 2004 pana in prezent).
RăspundețiȘtergerein raport cu mamaliga, painea nu poate fi considerata bun inferior. cand vorbim de bunuri ale saracului ne referim la acelea care sunt substituenti cei mai ieftini si nu neaparat de proasta calitate. paine poate fi inclusa fara teama de a gresi in categoria bunurilor normale, de stricta necesitate.daca intra-devar INS spune ca din 2004 consumul de paine a scazut, nu este deloc neverosimil. pana in 2008, am avut o crestere economica continua, venituri mai mari. Sunt curios daca si dupa 2008 consumul (si ponderea cheltuielilor pentru) paine a continuat sa scada! Intuiesc totusi ca nu. Astept update-ul tau.
RăspundețiȘtergereAtat consumul cat si ponderea cheltuielilor pentru paine au urmat acelasi trend descrescator si in 2009 si in 2010 conform datelor de la INS, de aici si intrebarea mea. Vorbim intr-adevar de un sector in care evaziunea fiscala are o influenta semnificativa asupra datelor statistice oficiale (patronatele din domeniu indica cifre cu mult mai mare decat cele oficiale)dar totusi tendinta normala ar fi fost de crestere a consumului dupa instalarea crizei economice.
RăspundețiȘtergere