- in primul rand, iata ce spune Adrian Vasilescu, Consilier Guvernator BNR: "Termenul de adoptare a Euro pentru anul 2015 a fost stabilit de Banca Nationala. Noi am spus 2015 dar asta nu inseamna 1 ianuarie 2015[...] In zona Euro se intra cu bilet. Noi nu avem bilet, ci doar intentia de a cumpara biletul."
Dar care poate fi explicatia acestei non-intentii??? Pentru a raspunde vom merge putin mai departe in lectura de pe Euractiv:
- Ionut Dumitru, Presedinte, Consiliul Fiscal: Dezavantajul major pe care aderarea il aduce este pierderea politicii monetare. Lucrul aceste poate aduce anumite riscuri daca tara nu este pregatita. Pot aparea asa numitele socuri asimetrice. [...] Cele mai mari probleme sunt la nivelul inflatiei. Avem cea mai mare inflatie din Europa si acest lucru ar putea continua si in viitor.
BNR: in conditiile trecerii la moneda unica, rolul BNR se va rezuma doar la o anexa locala a BCE. Eventual va concura INS prin lucrul la diferite inovatii statistice (poate core inflation seria 3, 4, 5!!!), sau va concura ASE-ul la oferta educationala. Lasand ironia la o parte, cu certitudine rolul BNR nu va mai fi acela de prima soprana in politica monetara. I se iau mai toate parghiile de expansiune monetara: de la tiparnita pana la rata dobanzii cheie. Cu alte cuvinte, le va fi imposibil a mai juca cu guvernul la masa expansiunii monetare de dragul acoperirii deficitului bugetar. Ceea ce nu recunoaste - nu ca nu stie - Ionut Dumitru este faptul ca problema inflatiei pe care o aminteste este de sorginte pur monetara. Adica, daca ar fi sa fim onesti fata de noi insine, in loc sa propovaduim (in)dependenta de a tipari bani si sa ne vaitam apoi de inflatie, mai bine ar fi sa ne bazam pe o mai mare dependenta a BCE fata de bunul simt si fata de puterea de cumparare din buzunarele europenilor! Cei care ma cunosc stiu ca nu sunt deloc un sustinator al monedei Euro, dar in acest moment cred ca raul mai mic este BCE, iar nu BNR. Mi-e greu sa cred ca Trichet sau orice alt succesor vor apleca urechea (tiparnitei) la doleantele lui Boc.
Guvernul: pentru acoperirea deficitului bugetar (cel mai important fiind cel al asigurarilor sociale, unul de natura structurala, care va exploda intr-un orizont de timp nu foarte indepartat), acesta are mai multe parghii: sa se imprumute intern sau extern, sa creasca fiscalitatea sau sa tipareasca bani (si sa faca un bun si sanatos "senioraj"). Ei bine, guvernul nostru face de toate concomitent. Dar cel mai dulce (si cel mai ieftin) este... (bravo!) tiparitul de bani. Si uite asa, se duce naibii tot esafodajul de criterii de convergenta de la Maastricht: rata inflatiei, deficit bugetar, datorie publica etc.
Si uite asa, vom ajunge in 2015 si vom constata ca independenta noastra in politica monetara ne-a adus o inflatie de doua cifre, un deficit bugetar enorm si o datorie publica pe masura ce vor fi acoperite tot din buzunarul contribuabilului de rand.
Nu-i asa ca la usa stanii zonei euro se afla doi lupi pe post de paznici? Feriti-va asadar buzunarele cat puteti , dragii mei, ca altfel nu mai ramane pic de lana pe voi!
Nu pot sa inchei acest post fara a elogia atitudinea corecta si... incomoda a prietenului Cristi Paun:
- Cristian Paun, Director Executiv, Societatea Romana de Economie "Romania e obisnuita sa printeze bani. Cauzele inflatiei nu sunt structurale ci monetare. Refroma structurala inseamna mai mult privat decat public. Mai putina interventie si control a statului. Pe parte de covergenta reala, Guvernul poate face foarte putin. NU poti sa cresti peste noapte comptetitivitate, PIB-ul. Trebuie sa dai mai multe sanse pietei libera. Asa cum se intampla in Franta si Germania. Trebuie regandita piata fiscala in Romania. In prezent, politica fiscala a Romaniei este un picior dat in fundul pietei libere."
ce analiza puerila :) a la Realitatea TV
RăspundețiȘtergereNu cred ca se poate concluziona, pe baza afirmatiei lui A. Vasilescu, ca nici guvernul si nici BNR "nu si-au propus sa cumpere biletul...". Este o interpretare extrem de subiectiva si poate diferi substantial de intentia autoritatilor.
RăspundețiȘtergereIntentia de a adopta Euro in 2015 nu trebuie concretizata cu orice cost, ar fi in opinia mea o interpretare mai adecvata a afirmatie. Ar trebui analizat costul de oportunitate al adoptari Euro si apoi ales rau mai mic. Daca adoptarea presupune (la acel moment) costuri (economice sau sociale) mai mari decat beneficiile aduse de moneda euro, nu vad de ce ar trebui sa se concretizeze acea intentie.
In ceeea ce priveste tiparitul banilor, ii este interzis prin lege BNR-ului sa finanteze institutiile publice in mod direct. ;)
salut Liviu. o sa iti raspund punctual.
RăspundețiȘtergere1. eu am afirmat ca nici BNR, nici statul nu doresc atat de tare sa cumpere biletul pentru Euro... cel putin in acest moment si am aratat si argumentele.
2. cand am facut paralela cu Scoaterea economiei din criza, am vrut doar sa arat ca uneori mai spun si adevarul...despre intentiile lor. desi, apoi in multiple randuri, daca vei lua declaratiile publice, vei vedea contradictii flagrante chiar de la o zi la alta.
3. evident ca adoptarea Euro poate genera atat beneficii cat si pierderi pentru fiecare dintre noi: indivizi, firme sau stat; depinde de la caz la caz. insa beneficiul mare pe care-l vad eu la nivel social, este ca BCE s-a dovedit mai precauta in inflationarea monedei decat BNR. asta dintr-o perspectiva strict istorica.
4. apreciez litera legii la care faci apel in final. dar nu cred ca nici pentru tine nu mai e o necunoscuta inventivitatea - simpla de altfel - de care dau dovada mai marii politicii monetare.
BNR inca de acum cativa ani a "stimulat" bancile comerciale sa cumpere cat mai multe titluri de stat, chipurile pentru dezvoltarea open-market. Adica pentru a interveni oarecum indirect in controlarea masei monetare. Iar firul este simplu si in prezent: bancile cumpara titlurile de stat de la trezorerie (pentru "infima" dobanda de 6-7%), iar BNR le rascumpara din sistemul bancar, dand in schimb.... bani cu miros de tiparnita! nu-i asa ca e simplu?
1. "Evident ca ...nici BNR, nici guvernul nu si-au propus". "E doar o tinta pe care si-au propus sa n-o atinga!" Eu cred ca afirmatia ta este clara "nu si-au propus" si nu "nu doresc atat de tare". Daca ai fi afirmat asta, articolul putea deveni mai riguros.
RăspundețiȘtergere4. Masurile de interventie indirecta sunt permise in toate statele avansate. Tiparirea banilor de catre BNR este discutabila atata timp cat masa monetara in termeni reali a cam scazut in ultimii ani.
salut. parca ar conta undeva ca modul cum BNR finanteaza deficitul bugetar, direct sau indirect. eu nici macar nu m-am legat de modul de finantare (evident ca ei nu sunt in masura sa faca gogomanii directe, ci pe canale indirecte). insa asta nu schimba cu nimic validitatea afirmatiei mele: ca BNR tipareste bani pentru a finanta deficitul statului.
RăspundețiȘtergerecat priveste evidentele statistice privind evolutia masei monetare si preturilor, te rog sa consulti buletinul inculpatului privind inflatia... din mai. Pagina 34 - daca nu ma insel - arata evolutia coroborata a M1, M3 si ratei inflatie. O fi inflatia fenomen monetar???
Salutare.
RăspundețiȘtergereStudiat materialul impricinat si constat ca M1 (masa monetara despre care discutam - numerarul) este in scadere.
Cat despre inflatie ca fenomen monetar, putem discuta zile intregi, insa ca opinie personala, inflatia este un fenomen ce poate fi influentat de masa monetara(si este influentat destul de des), dar nu este un fenomen pur monetar.
salut Liviu.
RăspundețiȘtergerete rog consulta acest link de la BNR si vei vedea ca masa monetara in sens restrans (M1) a crescut cu 8,4 % fata de anul anterior. http://bnr.ro/page.aspx?prid=5297
Nu ti se pare ca seamana leit cu rata inflatie raportata de BNR?
Cat priveste ultima parte a comentariului tau, cred ca nu definesti corect inflatia, in sensul ca aceasta nu este doar cresterea generalizata a preturilor... ci si de durata. adica nu se iau in calcul modificarile temporare in structura preturilor relative.
M1 a crescut cu 2,0% (in temeni nominali, cred). Numerarul a crescut cu 8,4%, dar probabil ca au scazut depozitele pt a se ajunge la acel procent. Deci, supozitia ta nu prea se verifica.
RăspundețiȘtergereNu stiu de unde ai dedus tu ca nu am luat in calcul cresterea de durata a preturilor. Tin sa-ti reamintesc ca pana si mainstreamul o defineste astfel, asa ca iarasi ai facut o supozitie eronata. :)
vad ca-ti place sa jucam ping pong! in postul anterior, tu te-ai referit in paranteza la numerar.
RăspundețiȘtergereinsa oricum am da-o atat N cat si M1 au crescut, nu au scazut cum am postat tu.
in al doilea rand, cred ca daca am avea o abordare pe TL a inflatiei, cu singuranta nu ai lua in calcul si "inflatia prin costuri" cum este in manual. stii sigur despre ce vorbesc. salutari inca o data pt L&M
imi place si ping-pongul, ca deh la carsta mea e mai greu cu tenisul de camp, dar aici nu am vrut sa joc ping pong. E adevarat ca am gresit cand am pus intr-o postare anterioara la M1 - "numerar" insa cu scaderea chiar am precizat: este in termeni reali. Aici sper ca esti de acord, daca luam de bune datele de la BNR.
RăspundețiȘtergereIn ceea ce priveste abordarea pe TL a inflatiei, nu ma gandisem la inflatia prin costuri ci la inflatia prin oferta. :) Scaderea volumului de bunuri si servicii, ca sa fiu foarte riguros.
Salutari si pt L&M. ;)
apropo de tema "bancnotelor de nicaieri", va propun un clip pe intelesul tuturor referitor la situatia SUA:
RăspundețiȘtergereQuantitative Easing explained
este destul de acid!