Biletul nostru pentru zona Euro! Un proces de intentie... al intentiei

Cu ceva timp in urma am fost invitat sa particip la masa rotunda organizata astazi de Reprezentanta Comisiei Europene in Romania, dezbaterea avand un subiect foarte actual: tinta de 2015 pentru adoptarea Euro. Din pacate, din cauza aleatorului am absentat... dar motivat! In urma lecturarii life textului conferintei (postat pe Euractiv), m-a cuprins un regret enorm ca din motive personale nu am putut ajunge! Voi folosi acest blog ca mijloc de comunicare a propriilor mele pareri in legatura cu ceea ce s-a discutat:

• in primul rand, iata ce spune Adrian Vasilescu, Consilier Guvernator BNR: "Termenul de adoptare a Euro pentru anul 2015 a fost stabilit de Banca Nationala. Noi am spus 2015 dar asta nu inseamna 1 ianuarie 2015[...] In zona Euro se intra cu bilet. Noi nu avem bilet, ci doar intentia de a cumpara biletul."

Evident ca procesul meu de intentie vizeaza faptul ca nici BNR, nici guvernul nu si-au propus (cel putin in acest moment) sa cumpere biletul pentru Euro! Cei mai vigilenti la limbajul de lemn al politicienilor "tehnocrati" din Centrul Vechi al Bucurestiului pot observa cu usurinta faptul ca 2015 nu inseamna de fapt si in mod obligatoriu 2015. E doar o tinta pe care si-au propus sa n-o atinga! La fel cum nu si-au propus sa scoata tara din criza! Afirmatia... venita chiar prin corzile vocale prezidentiale... arata de fapt ca uneori gura pacatosului (ilor) mai graieste si adevar!

Dar care poate fi explicatia acestei non-intentii??? Pentru a raspunde vom merge putin mai departe in lectura de pe Euractiv:

• Ionut Dumitru, Presedinte, Consiliul Fiscal: Dezavantajul major pe care aderarea il aduce este pierderea politicii monetare. Lucrul aceste poate aduce anumite riscuri daca tara nu este pregatita. Pot aparea asa numitele socuri asimetrice. [...] Cele mai mari probleme sunt la nivelul inflatiei. Avem cea mai mare inflatie din Europa si acest lucru ar putea continua si in viitor.

Iata ca raspunsul este dat de un bun coleg de-al meu. Da, intra-adevar. Aderarea la Euro ar afecta concomitent chiar pe cele doua parti abilitate sa lucreze pentru a putea lua biletul: BNR si guvernul. O sa le iau pe rand.

BNR: in conditiile trecerii la moneda unica, rolul BNR se va rezuma doar la o anexa locala a BCE. Eventual va concura INS prin lucrul la diferite inovatii statistice (poate core inflation seria 3, 4, 5!!!), sau va concura ASE-ul la oferta educationala. Lasand ironia la o parte, cu certitudine rolul BNR nu va mai fi acela de prima soprana in politica monetara. I se iau mai toate parghiile de expansiune monetara: de la tiparnita pana la rata dobanzii cheie. Cu alte cuvinte, le va fi imposibil a mai juca cu guvernul la masa expansiunii monetare de dragul acoperirii deficitului bugetar. Ceea ce nu recunoaste - nu ca nu stie - Ionut Dumitru este faptul ca problema inflatiei pe care o aminteste este de sorginte pur monetara. Adica, daca ar fi sa fim onesti fata de noi insine, in loc sa propovaduim (in)dependenta de a tipari bani si sa ne vaitam apoi de inflatie, mai bine ar fi sa ne bazam pe o mai mare dependenta a BCE fata de bunul simt si fata de puterea de cumparare din buzunarele europenilor! Cei care ma cunosc stiu ca nu sunt deloc un sustinator al monedei Euro, dar in acest moment cred ca raul mai mic este BCE, iar nu BNR. Mi-e greu sa cred ca Trichet sau orice alt succesor vor apleca urechea (tiparnitei) la doleantele lui Boc.

Guvernul: pentru acoperirea deficitului bugetar (cel mai important fiind cel al asigurarilor sociale, unul de natura structurala, care va exploda intr-un orizont de timp nu foarte indepartat), acesta are mai multe parghii: sa se imprumute intern sau extern, sa creasca fiscalitatea sau sa tipareasca bani (si sa faca un bun si sanatos "senioraj").  Ei bine, guvernul nostru face de toate concomitent. Dar cel mai dulce (si cel mai ieftin) este...  (bravo!) tiparitul de bani. Si uite asa, se duce naibii tot esafodajul de criterii de convergenta de la Maastricht: rata inflatiei, deficit bugetar, datorie publica etc. 

Si uite asa, vom ajunge in 2015 si vom constata ca independenta noastra in politica monetara ne-a adus o inflatie de doua cifre, un deficit bugetar enorm si o datorie publica pe masura ce vor fi acoperite tot din buzunarul contribuabilului de rand.

Nu-i asa ca la usa stanii zonei euro se afla doi lupi pe post de paznici? Feriti-va asadar buzunarele cat puteti , dragii mei, ca altfel nu mai ramane pic de lana pe voi!

Nu pot sa inchei acest post fara a elogia atitudinea corecta si... incomoda a prietenului Cristi Paun:

• Cristian Paun, Director Executiv, Societatea Romana de Economie "Romania e obisnuita sa printeze bani. Cauzele inflatiei nu sunt structurale ci monetare. Refroma structurala inseamna mai mult privat decat public. Mai putina interventie si control a statului. Pe parte de covergenta reala, Guvernul poate face foarte putin. NU poti sa cresti peste noapte comptetitivitate, PIB-ul. Trebuie sa dai mai multe sanse pietei libera. Asa cum se intampla in Franta si Germania. Trebuie regandita piata fiscala in Romania. In prezent, politica fiscala a Romaniei este un picior dat in fundul pietei libere."