miercuri, 25 mai 2011

Biletul nostru pentru zona Euro! Un proces de intentie... al intentiei

Cu ceva timp in urma am fost invitat sa particip la masa rotunda organizata astazi de Reprezentanta Comisiei Europene in Romania, dezbaterea avand un subiect foarte actual: tinta de 2015 pentru adoptarea Euro. Din pacate, din cauza aleatorului am absentat... dar motivat! In urma lecturarii life textului conferintei (postat pe Euractiv), m-a cuprins un regret enorm ca din motive personale nu am putut ajunge! Voi folosi acest blog ca mijloc de comunicare a propriilor mele pareri in legatura cu ceea ce s-a discutat:



  • in primul rand, iata ce spune Adrian Vasilescu, Consilier Guvernator BNR: "Termenul de adoptare a Euro pentru anul 2015 a fost stabilit de Banca Nationala. Noi am spus 2015 dar asta nu inseamna 1 ianuarie 2015[...] In zona Euro se intra cu bilet. Noi nu avem bilet, ci doar intentia de a cumpara biletul."
Evident ca procesul meu de intentie vizeaza faptul ca nici BNR, nici guvernul nu si-au propus (cel putin in acest moment) sa cumpere biletul pentru Euro! Cei mai vigilenti la limbajul de lemn al politicienilor "tehnocrati" din Centrul Vechi al Bucurestiului pot observa cu usurinta faptul ca 2015 nu inseamna de fapt si in mod obligatoriu 2015. E doar o tinta pe care si-au propus sa n-o atinga! La fel cum nu si-au propus sa scoata tara din criza! Afirmatia... venita chiar prin corzile vocale prezidentiale... arata de fapt ca uneori gura pacatosului (ilor) mai graieste si adevar!

Dar care poate fi explicatia acestei non-intentii??? Pentru a raspunde vom merge putin mai departe in lectura de pe Euractiv:

  • Ionut Dumitru, Presedinte, Consiliul Fiscal: Dezavantajul major pe care aderarea il aduce este pierderea politicii monetare. Lucrul aceste poate aduce anumite riscuri daca tara nu este pregatita. Pot aparea asa numitele socuri asimetrice. [...] Cele mai mari probleme sunt la nivelul inflatiei. Avem cea mai mare inflatie din Europa si acest lucru ar putea continua si in viitor.
Iata ca raspunsul este dat de un bun coleg de-al meu. Da, intra-adevar. Aderarea la Euro ar afecta concomitent chiar pe cele doua parti abilitate sa lucreze pentru a putea lua biletul: BNR si guvernul. O sa le iau pe rand.

BNR: in conditiile trecerii la moneda unica, rolul BNR se va rezuma doar la o anexa locala a BCE. Eventual va concura INS prin lucrul la diferite inovatii statistice (poate core inflation seria 3, 4, 5!!!), sau va concura ASE-ul la oferta educationala. Lasand ironia la o parte, cu certitudine rolul BNR nu va mai fi acela de prima soprana in politica monetara. I se iau mai toate parghiile de expansiune monetara: de la tiparnita pana la rata dobanzii cheie. Cu alte cuvinte, le va fi imposibil a mai juca cu guvernul la masa expansiunii monetare de dragul acoperirii deficitului bugetar. Ceea ce nu recunoaste - nu ca nu stie - Ionut Dumitru este faptul ca problema inflatiei pe care o aminteste este de sorginte pur monetara. Adica, daca ar fi sa fim onesti fata de noi insine, in loc sa propovaduim (in)dependenta de a tipari bani si sa ne vaitam apoi de inflatie, mai bine ar fi sa ne bazam pe o mai mare dependenta a BCE fata de bunul simt si fata de puterea de cumparare din buzunarele europenilor! Cei care ma cunosc stiu ca nu sunt deloc un sustinator al monedei Euro, dar in acest moment cred ca raul mai mic este BCE, iar nu BNR. Mi-e greu sa cred ca Trichet sau orice alt succesor vor apleca urechea (tiparnitei) la doleantele lui Boc.

Guvernul: pentru acoperirea deficitului bugetar (cel mai important fiind cel al asigurarilor sociale, unul de natura structurala, care va exploda intr-un orizont de timp nu foarte indepartat), acesta are mai multe parghii: sa se imprumute intern sau extern, sa creasca fiscalitatea sau sa tipareasca bani (si sa faca un bun si sanatos "senioraj").  Ei bine, guvernul nostru face de toate concomitent. Dar cel mai dulce (si cel mai ieftin) este...  (bravo!) tiparitul de bani. Si uite asa, se duce naibii tot esafodajul de criterii de convergenta de la Maastricht: rata inflatiei, deficit bugetar, datorie publica etc. 

Si uite asa, vom ajunge in 2015 si vom constata ca independenta noastra in politica monetara ne-a adus o inflatie de doua cifre, un deficit bugetar enorm si o datorie publica pe masura ce vor fi acoperite tot din buzunarul contribuabilului de rand.

Nu-i asa ca la usa stanii zonei euro se afla doi lupi pe post de paznici? Feriti-va asadar buzunarele cat puteti , dragii mei, ca altfel nu mai ramane pic de lana pe voi!

Nu pot sa inchei acest post fara a elogia atitudinea corecta si... incomoda a prietenului Cristi Paun:

  • Cristian Paun, Director Executiv, Societatea Romana de Economie "Romania e obisnuita sa printeze bani. Cauzele inflatiei nu sunt structurale ci monetare. Refroma structurala inseamna mai mult privat decat public. Mai putina interventie si control a statului. Pe parte de covergenta reala, Guvernul poate face foarte putin. NU poti sa cresti peste noapte comptetitivitate, PIB-ul. Trebuie sa dai mai multe sanse pietei libera. Asa cum se intampla in Franta si Germania. Trebuie regandita piata fiscala in Romania. In prezent, politica fiscala a Romaniei este un picior dat in fundul pietei libere."


 

11 comentarii:

  1. ce analiza puerila :) a la Realitatea TV

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu cred ca se poate concluziona, pe baza afirmatiei lui A. Vasilescu, ca nici guvernul si nici BNR "nu si-au propus sa cumpere biletul...". Este o interpretare extrem de subiectiva si poate diferi substantial de intentia autoritatilor.
    Intentia de a adopta Euro in 2015 nu trebuie concretizata cu orice cost, ar fi in opinia mea o interpretare mai adecvata a afirmatie. Ar trebui analizat costul de oportunitate al adoptari Euro si apoi ales rau mai mic. Daca adoptarea presupune (la acel moment) costuri (economice sau sociale) mai mari decat beneficiile aduse de moneda euro, nu vad de ce ar trebui sa se concretizeze acea intentie.
    In ceeea ce priveste tiparitul banilor, ii este interzis prin lege BNR-ului sa finanteze institutiile publice in mod direct. ;)

    RăspundețiȘtergere
  3. salut Liviu. o sa iti raspund punctual.
    1. eu am afirmat ca nici BNR, nici statul nu doresc atat de tare sa cumpere biletul pentru Euro... cel putin in acest moment si am aratat si argumentele.
    2. cand am facut paralela cu Scoaterea economiei din criza, am vrut doar sa arat ca uneori mai spun si adevarul...despre intentiile lor. desi, apoi in multiple randuri, daca vei lua declaratiile publice, vei vedea contradictii flagrante chiar de la o zi la alta.
    3. evident ca adoptarea Euro poate genera atat beneficii cat si pierderi pentru fiecare dintre noi: indivizi, firme sau stat; depinde de la caz la caz. insa beneficiul mare pe care-l vad eu la nivel social, este ca BCE s-a dovedit mai precauta in inflationarea monedei decat BNR. asta dintr-o perspectiva strict istorica.
    4. apreciez litera legii la care faci apel in final. dar nu cred ca nici pentru tine nu mai e o necunoscuta inventivitatea - simpla de altfel - de care dau dovada mai marii politicii monetare.
    BNR inca de acum cativa ani a "stimulat" bancile comerciale sa cumpere cat mai multe titluri de stat, chipurile pentru dezvoltarea open-market. Adica pentru a interveni oarecum indirect in controlarea masei monetare. Iar firul este simplu si in prezent: bancile cumpara titlurile de stat de la trezorerie (pentru "infima" dobanda de 6-7%), iar BNR le rascumpara din sistemul bancar, dand in schimb.... bani cu miros de tiparnita! nu-i asa ca e simplu?

    RăspundețiȘtergere
  4. 1. "Evident ca ...nici BNR, nici guvernul nu si-au propus". "E doar o tinta pe care si-au propus sa n-o atinga!" Eu cred ca afirmatia ta este clara "nu si-au propus" si nu "nu doresc atat de tare". Daca ai fi afirmat asta, articolul putea deveni mai riguros.
    4. Masurile de interventie indirecta sunt permise in toate statele avansate. Tiparirea banilor de catre BNR este discutabila atata timp cat masa monetara in termeni reali a cam scazut in ultimii ani.

    RăspundețiȘtergere
  5. salut. parca ar conta undeva ca modul cum BNR finanteaza deficitul bugetar, direct sau indirect. eu nici macar nu m-am legat de modul de finantare (evident ca ei nu sunt in masura sa faca gogomanii directe, ci pe canale indirecte). insa asta nu schimba cu nimic validitatea afirmatiei mele: ca BNR tipareste bani pentru a finanta deficitul statului.
    cat priveste evidentele statistice privind evolutia masei monetare si preturilor, te rog sa consulti buletinul inculpatului privind inflatia... din mai. Pagina 34 - daca nu ma insel - arata evolutia coroborata a M1, M3 si ratei inflatie. O fi inflatia fenomen monetar???

    RăspundețiȘtergere
  6. Salutare.
    Studiat materialul impricinat si constat ca M1 (masa monetara despre care discutam - numerarul) este in scadere.
    Cat despre inflatie ca fenomen monetar, putem discuta zile intregi, insa ca opinie personala, inflatia este un fenomen ce poate fi influentat de masa monetara(si este influentat destul de des), dar nu este un fenomen pur monetar.

    RăspundețiȘtergere
  7. salut Liviu.

    te rog consulta acest link de la BNR si vei vedea ca masa monetara in sens restrans (M1) a crescut cu 8,4 % fata de anul anterior. http://bnr.ro/page.aspx?prid=5297
    Nu ti se pare ca seamana leit cu rata inflatie raportata de BNR?

    Cat priveste ultima parte a comentariului tau, cred ca nu definesti corect inflatia, in sensul ca aceasta nu este doar cresterea generalizata a preturilor... ci si de durata. adica nu se iau in calcul modificarile temporare in structura preturilor relative.

    RăspundețiȘtergere
  8. M1 a crescut cu 2,0% (in temeni nominali, cred). Numerarul a crescut cu 8,4%, dar probabil ca au scazut depozitele pt a se ajunge la acel procent. Deci, supozitia ta nu prea se verifica.
    Nu stiu de unde ai dedus tu ca nu am luat in calcul cresterea de durata a preturilor. Tin sa-ti reamintesc ca pana si mainstreamul o defineste astfel, asa ca iarasi ai facut o supozitie eronata. :)

    RăspundețiȘtergere
  9. vad ca-ti place sa jucam ping pong! in postul anterior, tu te-ai referit in paranteza la numerar.

    insa oricum am da-o atat N cat si M1 au crescut, nu au scazut cum am postat tu.

    in al doilea rand, cred ca daca am avea o abordare pe TL a inflatiei, cu singuranta nu ai lua in calcul si "inflatia prin costuri" cum este in manual. stii sigur despre ce vorbesc. salutari inca o data pt L&M

    RăspundețiȘtergere
  10. imi place si ping-pongul, ca deh la carsta mea e mai greu cu tenisul de camp, dar aici nu am vrut sa joc ping pong. E adevarat ca am gresit cand am pus intr-o postare anterioara la M1 - "numerar" insa cu scaderea chiar am precizat: este in termeni reali. Aici sper ca esti de acord, daca luam de bune datele de la BNR.
    In ceea ce priveste abordarea pe TL a inflatiei, nu ma gandisem la inflatia prin costuri ci la inflatia prin oferta. :) Scaderea volumului de bunuri si servicii, ca sa fiu foarte riguros.
    Salutari si pt L&M. ;)

    RăspundețiȘtergere
  11. apropo de tema "bancnotelor de nicaieri", va propun un clip pe intelesul tuturor referitor la situatia SUA:

    Quantitative Easing explained

    este destul de acid!

    RăspundețiȘtergere