duminică, 1 mai 2011

Pentru "a face lucruri esentiale" e nevoie de... reforma fiscala

Declaratia recenta a secretarului Trezorerie SUA, Timothy Geithner, dezvaluie cateva directii de politica economica avute  in vedere de Casa Alba. Din pacate, nu de bun augur pentru contribuabilii americani! Sa analizam putin mesajul de vineri de la Detroit:

1. "Americanii trebuie să înţeleagă că deficitele contează şi nu sunt numai rezultatul unor decizii de cheltuieli, dar şi al unui sistem fiscal incorect şi fragmentat".

Deficitul bugetar conteaza in mod cert, ba chiar se "poate muri" din cauza acestuia atunci cand ajunge la nivel foarte ridicat (ca sa-l contrazic pe fostul premier roman)! Conteaza in primul rand pentru ca prin finantarea acestuia pe pietele financiar-bancare nu va face altceva decat sa lase mai putine fonduri sectorului privat. Prin urmare va conduce la scumpirea creditelor acordate firmelor si populatiei. Simplu spus, cu cat vom aveam mai mult stat in economie, cu atat se va sufoca mai mult sectorul privat. In al doilea rand conteaza, pentru ca alocarea resurselor in administratiile publice este lipsita de rationalitate (in sensul eficientei economice), deoarece se bazeaza mai mult pe criterii de oportunitate electorala si arbitrar, decat pe calcul economic. In al treilea rand, pentru ca in lumea guvernarii dainuie inclinatia de a-l finanta prin emisiune monetara si, deci, inflatie, pentru ca (ati ghicit) este cea mai putin costisitoare metoda!

Pana aici, secretarul Trezoreriei are dreptate. Insa, ce vina are poporul american ca statul face cheltuieli nesabuite (adjectivul imi apartine, dar e o continuare fireasca a rationamentului)? Daca o persoana/familie se indatoreaza mult mai mult decat veniturile obtinute, singura optiune logica este sa isi reduca cheltuielile astfel incat - in scurt timp - sa se intinda cat ii este plapuma. De ce e nevoie ca preşedintele Barack Obama sa reduca datoriile Statelor Unite în următorii 12 ani, printr-o combinaţie de reduceri ale cheltuielilor şi de majorări de impozite? Sesizati, sper, retorica intrebarii! Decriptarea fara prea mult efort a acestui mesaj este: dragi americani, va paste (fericit) o crestere a impozitarii!

2. "Statele Unite trebuie să reformeze sistemul fiscal pentru a ţine sub control datoria naţională şi a proteja creşterea economică".

Geithner, in calitatea sa de public servant,  informeaza publicul ca trebuie sa suporte biruri mai mari pentru ca datoria este "nationala", adica facuta - zice-se - si in numele si spre binele lui. Insa, mai mult decat atat, el sugereaza ca procesul cresterii economice este unul fabricat, intretinut si protejat in birourile politicienilor de la putere. Intre noi fie vorba, nu-i asa ca Boc nu a fost original atunci cand propovaduia sus si tare cresterea economica ce va debuta la 1 aprilie! In timp ce el de abia aducea romanilor aceasta crestere, politicienii americani doresc s-o protejeze! Revenind insa la lucruri serioase, nici un om cu scaun la cap si cu bun simt economic nu va crede ca acest fenomen este atributul guvernului. Cresterea productiei reale de bunuri si servicii dintr-o tara este rezultatul eforturilor agregate ale membrilor societatii, a productivitatii fiecaruia dintre noi. Daca guvernul ar putea face ceva in sensul acesta, atunci ar trebui sa favorizeze dezvoltarea mediului de afaceri prin fiscalitate redusa, reglementari eliminate, birocratie mai putina.

3. Bugetul SUA trebuie să devină mai sustenabil, astfel încât ţara să poată avea capacitatea "să facă lucrurile esenţiale".

Aici, evident ca nu exista o convergenta cu privire la ce intelege guvernul american ca inseamna "lucruri esentiale", respectiv la opinia societatii americane. De exemplu, interventiile militare pentru "democratizarea lumii" pot fi prioritare si esentiale pentru politicieni, dar daca asta inseamna renuntarea la consumul unor bunuri de catre fiecare american (pentru ca razboiul inseamna bani, deci impozite), s-ar putea sa nu mai fie prioritar sau esential. Avand in vedere istoria recenta in care americanii au votat cu cel care a spus NU razboaielor, totul devine cat se poate de clar.

Cele de mai sus privesc destinul (fostei) celei mai mari economii din lume, insa, dragi romani, nu va bucurati pentru ca de acest scenariu vom avea si noi parte! Diferenta este, poate, ca politicienii lor sunt ceva mai sinceri fata de contribuabili!  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu