Pentru inceput, pare a fi suficient un echivalent de 87 mld de dolari pentru a ispiti revenirea pe taramurile anglo-saxone a mult-asteptatei (si prea politizatei) Fete Morgana intitulata Crestere Economica.
Iata mai jos ce va face si de ce:
BoE recurge la 'artileria grea' in incercarea de a relansa o crestere foarte lenta, prin tiparirea de bani. In fata riscului sporit de reintrare a tarii in recesiune, BoE a reluat programul sau de cumparare de active - "relaxare cantitativa" - care a fost lansat in martie 2009, atunci cand economia era in plin declin.
BoE a decis sa injecteze noi lichiditati in banci prin rascumpararea de obligatiuni de stat. Acesti bani proaspeti ar trebui sa sustina cresterea in fata unui ansamblu de "tensiuni in economia mondiala care ameninta relansarea in Marea Britanie", a precizat banca centrala.
Asa cum era de asteptat, BoE a mentinut joi dobanda de politica monetara la 0,5%, nivel exceptional de redus, impus in martie 2009, in ciuda inflatiei ridicate (4,5%). BoE recunoaste astfel ca "amenintarea majora pentru economia britanica este reintrarea in recesiune, mai degraba decat inflatia", subliniaza Jonathan Loynes, economist la Capital Economics."
Evident ca, pentru oricine cu scaun la cap, incantatiile politice garnisite cu leacuri monetar-expansioniste nu reprezinta ceva serios din mai multe motive, unele stiintifice, altele empirice.
1. Cresterea economica inseamna cresterea productiei de bunuri si servicii realizate intr-o tara, adica tine de productivitatea agregata a factorilor de productie disponibili, iar nu de cantitatea de bani folositi in tranzactii. Daca ar fi fost altfel, bancile centrale ar fi ar fi devenit buricul targului economic, ar fi tintit nu rata inflatiei, ci rata de crestere economica, stabilind mereu noi culmi de dezvoltare economica!!!
2. Cresterea este un fenomen economic ce se manifesta pe termen mediu si lung; astfel, nu poate fi numita crestere economica orice convulsie structurala sau resuscitare statistica aplicata pentru doua trimestre consecutive, asa cum este conventia actuala.
3. Plecand de la punctul anterior, deducem ca expansiunea monetara nu va afecta outputul si cresterea economica, pentru ca logica economica, evidentele istorice si chiar manualele de economie mainstream recunosc neutralitatea monetara (argumentata de la David Hume incoace). Cu alte cuvinte, productia totala dintr-o tara raspunde la modificarea stocului de resurse reale (naturale, umane, de capital) iar nu la modificarea stocului de mijloace banesti. Singurul lucru pe care-l va produce cu siguranta tiparirea de bani va fi cresterea preturilor si reducerea puterii de cumparare a banilor.
4. Desi pe termen scurt, expansiunea monetara poate influenta reducerea ratei dobanzii si stimularea investitiilor si consumului, acest lucru nu trebuie sa se intample cu certitudine. Nu este o legitate economica. Depinde decisiv de cat de usor pot fi pacaliti oamenii (indivizi, firme) cu privire la natura surplusului de bani existent pe piata: daca provin din economisire sau din tiparnita.
Keynes sustinea ca inflatia (neasteptata) poate pacali firmele si muncitorii cu privire la valorile reale ale preturilor si salariilor. Deci merita pornita tiparnita!
Din intamplare, in ziua de azi, nimeni nu se mai lasa prins in mrejele statului si bancherilor centrali. Mai toti au realizat ca ne va paste o inflatie mondiala de abia o putem duce, incat nu reactioneaza la stimulentele venite de la putere. Oamenii nu se avanta sa consume mai mult, ba din contra, incearca sa isi faca cat mai multe economii pentru zile negre. Mediul de afaceri autohton nu se da in vant dupa investitii (poate cu exceptia celor "la norma" finantate din bani europeni). Cat despre investitorii straini, am aratat aici cum migreaza catre cele cateva orizonturi mai blande legislativ si fiscal. Este relativ usor sa le identificam daca ne uitam la ritmurile de crestere din lume.
5. Sa nu mai spun ca datoriile publice record si finantarea lor din tiparit de bani si emisiuni de titluri contribuie din plin la rezultatul descris mai sus. Gasiti aici detalii.
6. La randu-i, nici canalul de transmisie al expansiunii monetare numit curs de schimb nu face mare branza cu privire la stimularea cresterii economice prin componenta exporturi. Mai laes, in contextul unei armonii globale in tiparirea de bani, in care nu vor prea exista aprecieri, respectiv deprecieri relative de monede.
7. Iata si argumente empirice: nu exista nicio tara care sa fi experimentat tiparirea masiva de bani si sa fi savurat beneficiile cresterii economice.Putem lua cazul Germaniei dupa primul razboi mondial, cand angajatii erau platiti la inceputul fiecarei zile de lucru si cand sotiile acestora alergau repede la piata pentru a mai putea prinde sa cumpere ceva bunuri... pentru ca pana seara pretul se modifica de cateva ori. Sau putem lua cazul recent de faliment monetar al republicii Zimbabwe in care oamenii abandonasera de facto moneda nationala cu mult inainte de recunoasterea oficiala.
Era sa uit de marinimia guvernului si doctorilor (econo)mistici de a "trata" societatea cu leacul cel mai putin rau! In ciuda a tot mai multor explicatii avizate cu privire la inconsistenta logica a curbei Philips, este mereu reinventata lupta intre doua rele: pe de o parte, somajul si recesiunea, iar pe de alta parte, inflatia. Si evident ca inflatia pica mai mereu testul raului major!
4. Desi pe termen scurt, expansiunea monetara poate influenta reducerea ratei dobanzii si stimularea investitiilor si consumului, acest lucru nu trebuie sa se intample cu certitudine. Nu este o legitate economica. Depinde decisiv de cat de usor pot fi pacaliti oamenii (indivizi, firme) cu privire la natura surplusului de bani existent pe piata: daca provin din economisire sau din tiparnita.
Keynes sustinea ca inflatia (neasteptata) poate pacali firmele si muncitorii cu privire la valorile reale ale preturilor si salariilor. Deci merita pornita tiparnita!
Din intamplare, in ziua de azi, nimeni nu se mai lasa prins in mrejele statului si bancherilor centrali. Mai toti au realizat ca ne va paste o inflatie mondiala de abia o putem duce, incat nu reactioneaza la stimulentele venite de la putere. Oamenii nu se avanta sa consume mai mult, ba din contra, incearca sa isi faca cat mai multe economii pentru zile negre. Mediul de afaceri autohton nu se da in vant dupa investitii (poate cu exceptia celor "la norma" finantate din bani europeni). Cat despre investitorii straini, am aratat aici cum migreaza catre cele cateva orizonturi mai blande legislativ si fiscal. Este relativ usor sa le identificam daca ne uitam la ritmurile de crestere din lume.
5. Sa nu mai spun ca datoriile publice record si finantarea lor din tiparit de bani si emisiuni de titluri contribuie din plin la rezultatul descris mai sus. Gasiti aici detalii.
6. La randu-i, nici canalul de transmisie al expansiunii monetare numit curs de schimb nu face mare branza cu privire la stimularea cresterii economice prin componenta exporturi. Mai laes, in contextul unei armonii globale in tiparirea de bani, in care nu vor prea exista aprecieri, respectiv deprecieri relative de monede.
7. Iata si argumente empirice: nu exista nicio tara care sa fi experimentat tiparirea masiva de bani si sa fi savurat beneficiile cresterii economice.Putem lua cazul Germaniei dupa primul razboi mondial, cand angajatii erau platiti la inceputul fiecarei zile de lucru si cand sotiile acestora alergau repede la piata pentru a mai putea prinde sa cumpere ceva bunuri... pentru ca pana seara pretul se modifica de cateva ori. Sau putem lua cazul recent de faliment monetar al republicii Zimbabwe in care oamenii abandonasera de facto moneda nationala cu mult inainte de recunoasterea oficiala.
Era sa uit de marinimia guvernului si doctorilor (econo)mistici de a "trata" societatea cu leacul cel mai putin rau! In ciuda a tot mai multor explicatii avizate cu privire la inconsistenta logica a curbei Philips, este mereu reinventata lupta intre doua rele: pe de o parte, somajul si recesiunea, iar pe de alta parte, inflatia. Si evident ca inflatia pica mai mereu testul raului major!
