Linkuri ce merita citite

Va recomand sa intrati pe urmatoarele linkuri, sa cititi si sa nu va minunati!

Primul, este un post al lui Dan Tapalaga si-l puteti accesa aici. Subiectul priveste cazul judecatoarei Birsan, insa analiza depaseste acest cadru restrans. Iata, asa cum bine spune autorul, ce inseamna sa fii om in viziunea acestui magistrat! Si cat de mult s-au deteriorat valori fundamentale precum morala, dreptatea si, cu voia dvs, cea care trebuia sa le fie ocrotitor si gardian, justitia...

Judecatoarea de la ICCJ transmite membrilor CSM cu subiect si predicat urmatorul mesaj "[...]am fost OM cu voi, fiti oameni cu mine. Cum ati putut aproba perchezitia casei in care v-am primit, v-am omenit? De ce nu ma ajutati la greu dupa ce v-am facut atata bine?"


Al doilea post recomandat este al lui Dan Popa si il gasiti aici. El analizeaza rezultatele unui studiu recent al OECD in care se spune alb pe negru ca reducerea fiscalitatii poate conduce la cresterea ocuparii fortei de munca si implicit la reviriment economic.

Eu as avea cateva mentiuni si recomandari cititorilor acestui blog:

- reducerea fiscalitatii pe piata muncii conduce cu siguranta la stimularea ocuparii fortei de munca (ceteris paribus), deoarece scade pretul cu care se "cumpara" factorul de productie munca. Prin urmare, munca devine relativ mai ieftina, iar cantitatea ceruta de munca de catre firme va fi mai mare. Este enuntul legii cererii, aplicat la piata muncii; deci nicio filosofie mareata!

- scaderea fiscalitatii este privita diferit din perspectiva scopului de catre mine, respectiv OECD. Daca pentru OECD aceasta este un mijloc pentru a spori incasarile bugetare si a avea statul mai multe resurse, pentru un liberal ca mine, fiscalitatea mai redusa este utila pentru a spori libertatea economica si a atenua atacul "fiscal" al statului asupra veniturilor legitim dobandite. Cu cat oamenii vor ramane cu mai multi bani din munca lor, cu atat raman mai multe resurse in sfera calculului economic rational; implicit, cu atat mai putin resurse vor ajunge in sfera haotica si arbitrara a calculului birocratic si a buzunarelor grupurilor de interese.

Se prezuma evident ca proprietarul de drept stie mai bine decat guvernantul ce sa face cu resursele sale. Daca   in general, oamenii ar fi atat de prosti incat sa nu realizeze o alocare rationala a resurselor proprii, cum am putea crede ca politicienii (tot oameni si ei) ar putea s-o faca? Sau, vorba lui Bastiat, acestia din urma or fi fost zamisliti dintr-un lut special de Marele Creator?