marți, 21 iunie 2011

Despre semnele de intrebare ale lui Blinder!!!

Aruncandu-mi ochii pe WSJ, atentia mi-a fost retinuta de un material scris de Alan Blinder. Pentru cei carora numele nu le spune nimic, este vorba de renumitul profesor de economie de la Priceton University. Printre altele a mai ocupat si postul de vicepresedinte al FED, organism insarcinat cu stabilitatea preturilor si ocuparea "deplina" a fortei de munca! Evident ca adjectivul nu este decat o ironie antikeynesista!

Ce se intreaba (retoric) profesorul Blinder in materialul cu pricina?

"But the question remains: How can the government destroy jobs by either hiring people directly or buying things from private companies? For example, how is it that public purchases of computers destroy jobs but private purchases of computers create them?"  



In continuare, el ofera si critica cateva din argumentele standard:

1. One possible answer is that the taxes necessary to pay for the government spending destroy more jobs than the spending creates. That's a logical possibility, although it would require extremely inept choices of how to spend the money and how to raise the revenue. But tax-financed spending is not what's at issue today. [...] For example, the large fiscal stimulus enacted in 2009 was not "paid for." Yet it has been claimed that it created essentially no jobs. Really? With spending under the Recovery Act exceeding $600 billion (and tax cuts exceeding $200 billion), that would be quite a trick. How in the world could all that spending, accompanied by tax cuts, fail to raise employment? In fact, according to Congressional Budget Office estimates, the stimulus's effect on employment in 2010 was at least 1.3 million net new jobs, and perhaps as many as 3.3 million.


2. A second job-destroying mechanism operates through higher interest rates. When the government borrows to finance spending, that pushes interest rates up, which dissuades some businesses from investing. Thus falling private investment destroys jobs just as rising government spending is creating them.
There are times when this "crowding-out" argument is relevant. But not today. The Federal Reserve has been holding interest rates at ultra-low levels for several years, and will continue to do so. If interest rates don't rise, you don't get crowding out.


3. Let's try one final argument that is making the rounds today. Large deficits, it is claimed, are creating huge uncertainties (e.g., over what will eventually be done to reduce them) and those uncertainties are depressing business investment. The corollary is a variant of what my Princeton colleague Paul Krugman calls the Confidence Fairy: If you cut spending sharply, confidence will soar, spurring employment and investment.

Ofer sansa studentilor mei (in special cei care au inca restanta la macro) de a-si exersa cunostintele de macroeconomie aplicata! Voi premia pe toti aceia care identifica unde subrezeste logica princetoniana a lui Alan Blinder in materie de interventionism si ocuparea fortei de munca! Cu alte cuvinte, de ce ramane valida afirmatia ca mai mult guvern in economie inseamna volens nolens mai putin privat si piata libera?

Astept cu interes deschiderea unei dezbateri reale...

16 comentarii:

  1. 1. cat de frumos din partea statului ca ne ofera locuri de munca, oare ce ne-am face fara el ?

    Domnul profesor a recunoscut faptul ca locurile de munca create de stat sunt sustinute din taxele platite din partea privatilor. Astfel se face un transfer de locuri de munca din mediul privat in mediul public. Avand in vedere ca statul utilizeaza resursele mult mai eficient decat o fac cei din mediul privat, imi este greu sa nu fiu de acord.

    De ce sa ramana mai multi bani la privati(cei care creeaza valoare adaugata) si sa ii investeasca (sa riste) urmarind sa obtina profit ? Mai bine statul taxeaza suplimentar astfel incat sa diminueze profiturile(si sa scoata unele firme de pe piata) dar sa creeze locuri de munca eficiente cu stimulente pe masura, in cazul unui esec, statul nu va da faliment.

    2. Ce s-a intamplat atunci cand dobanzile au scazut foarte mult ?
    Toata lumea s-a apucat sa ia credite peste credite si nu toti au putut sa restituie inapoi banii, astfel a aparut criza economica.

    3. In cazul in care se refera la deficitul bugetar, acesta va exista pentru totdeauna, niciodata nu se va realiza excedent bugetar (doar in cazul perioadei de dupa razboi). Intotdeauna se vorbeste de diminuarea deficitului bugetar si niciodata de eliminarea acestuia.
    Reducerea deficitului bugetar se face fie printr-o fiscalitate mai aspra, fie prin reducerea cheltuielilor publice. Atata timp cat unele cheltuielile publice nu aduc avantaje foarte mari sau poate creeaza chiar dezechilibre, atunci diminuarea lor este bine venita. Atata timp cat se alege taierea cheltuielilor publice atunci nu se va alege cealalta rezolvare a problemei deficitului bugetar(cresterea taxelor) si asta poate stimula pe anumiti antreprenori care anticipeaza o fiscalitate constanta, sa investeasca, astfel se creeaza locuri de munca.

    RăspundețiȘtergere
  2. Intrebare punctuala pentru 2. dobanzile au scazut foarte mult ca urmare a cresterii economisirii?

    RăspundețiȘtergere
  3. Daca guvernul american ar fi operat cu un buget echilibrat, prin urmare singura sursa de venituri ar fi din taxarea cetatenilor americani atunci tot ce ar fi avut de facut statul ar fi fost sa ia de la unul pentru a da altuia. Cu totii stim ca sectorul privat este mult mai eficient in crearea de noi locuri de munca fata de stat datorita risipei si incompetentei statului(prin urmare aceasta risipa de bani si incompetenta distrug locuri de munca).

    Un alt punct de vedere este acela ca avand un deficit de 1,5 trilioane dolari americani au "pompoat" incontinuu bani in economie fie direct de catre FED(prin tiparire) fie prin imprumuturi lucru care nu a facut altceva decat sa creasca inflatia.

    Mai sus domnul Blinder se lauda cum datorita "efortului" facut de FED dobanzile au ramas relativ joase si nu a intervenit fenomenul binecunoscut de evictiune. Din cate stiu eu FED continua sa cumpere incontinuu obligatiuni atat de pe piata privata cat si obligatiuni guvernamentale, aceste trazactii avand rolul de a pastra joasa rata dobandei obligatiunilor insa atunci cand vor opri aceste cumparari de obligatiuni nu este asa ca orice imprumut facut de guvern va fi simtit de sectorul privat?:) Deci este doar o chestiune de timp pana cand va fi simtit fenomenul de evictiune, acesta fiind inlaturat pe moment printr-o eroare din punctul meu de vedere care nu face altceva decat sa adanceasca si mai tare starea precara a americanilor.

    Prin urmare dupa parerea mea aici este subrezita teoria lui insa eu cred ca este facuta cu buna stiinta din dorinta de a crea o iluzie oamenilor si de a ii asigura ca FED-ul "vegheaza pentru ei".


    Astept cu interes pareri referitor la acest post.


    O zi buna.

    RăspundețiȘtergere
  4. scaderea ratei dobanzilor s-a datorat cresterii masei monetare scripturale.

    Cel mai simplu mod a realiza aceasta crestere este prin diminuarea cotelor obligatorii de rezerva, astfel incat multiplicatorul monetar sa fie cat mai mare. O data cu cresterea banilor de cont, s-a diminuat rata dobanzii astfel incat sa atraga cat mai multi creditori.

    Imi vine greu a crede ca a crescut economisirea, din doua motive.

    1. In perioada anterioara crizei economice, populatia isi satisfacea nevoile, cumparand tot ce se poate cu banii lor sau prin credit. Aveau acest comportament nechibzuit deoarece simteau ca se afla intr-o perioada propice si credeau ca o sa mearga asa de atunci in colo, asa ca s-au concentrat pe satisfacerea nevoilor lor (prin consum) si nu pe economisire.

    2. Valoarea datoriilor ajunsese la 7 trilioane de dolari, iar banii aflati in circulatie nu puteau sa acopere aceasta datorie (500 de miliarde de dolari). Nu exista destui bani in america pentru a putea sa plateasca aceasta datorie, evident ca datoria a fost creata pe baza banilor de cont. Sper sa nu fi gresit in legatura cu cifrele, dar sigur datoria este mai mare decat banii aflati in circulatie.

    O data cu criza, bancile au inceput sa dea faliment intr-un timp foarte scurt deoarece rezervele erau relativ mici (pentru a putea da cat mai multe credite). Doar interventia statului a salvat pe cateva din marile banci.

    Domnul profesor a uitat sa mentioneze si efectele negative ale ieftinirii creditului si ce se afla in spatele expansiunii masei monetare.

    RăspundețiȘtergere
  5. sunt deacord cu postul tau..exact asta am sustinut si eu faptul ca rata dobandei a ramas mica cum spunea Blinder s-a datorat datorita faptul ca au fost pompati bani in economie prin tiparire sau imprumuturi tocmai pentru a crea aceasta iluzie..insa pretul mentinerii unei rate a dobandei scazute este cresterea inflatiei...este interesant de observat ce cote va atinge in SUA.

    RăspundețiȘtergere
  6. imi cer scuze pentru formulare dar am scris in graba postul.

    RăspundețiȘtergere
  7. @anonim: de acord cu mare parte din post. as fi bucuros sa aflu ca ne-am intersectat cumva, candva. am insa o mentiune: chiar incompetenta este de vina in sectorul public? daca am angaja cei mai competenti functionari depistati prin nu stiu ce metode (e mai putin importanta ideea), crezi ca ar face treaba mai buna?
    ar functiona biroul functionarului exact ca intreprinzatorul privat? problema de fond nu tine de competenta, ci de forma de proprietate. uita-te la un exemplu simplu/comun: mergi cu taxiul, iar soferul ia toate gropile la rand... crezi ca o fi masina lui sau a altuia (firmei, in speta). Asa e si cu others people money...

    RăspundețiȘtergere
  8. @morarasu: de acord. expansiunea asta artificiala era nesustenabila pentru ca nu avea la baza o preferinta mai mare pentru economisire in randul populatiei.... iar dezechilibrul dintre S si I s-a vazut in domeniile cele mai volatile/conectate la easy money: constructii, auto, electrocasnice si bursa. bravo!
    cat despre Blinder, e lesne de inteles de ce sustine astea...

    RăspundețiȘtergere
  9. Ne-am intersectat domn profesor...am terminat acum anul I la comert...sunt Ciochir Vlad.

    Este foarte bun exemplul cu taxiul deoarece si statul opereaza cu banii NOSTRII si este "logic" ca interesul pentru gestionarea acestor bani sa fie scazut.."om trai si om vedea" daca se va schimba vreodata aceasta mentalitate pentru ca putem vedea in fiecare zi unde ne-a adus...poate e timpul sa incercam si alternativa

    Va doresc succes in continuare.

    RăspundețiȘtergere
  10. ps. problema centrala este risipa cum am mentionat si mai sus care este cauzata din acelasi motiv mentionat si de dumneavoastra insa cateodata si incompetenta depaseste limetele bunului simt(exact cum si dvs. ati dat exemple referitoare la politicieni,inclusiv cei de la FED care sunt de parere ca tiparirea de moneda nu va duce la inflatie la infinit:), lucru care dovedeste faptul ca acestia nu au habar de fundamentele stiintei economice).

    RăspundețiȘtergere
  11. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  12. domnule profesor tin sa va raspund si la intrebarea "chiar incompetenta este de vina in sectorul public?".

    trebuie sa mentionez ceea ce spunea Mises despre dezutilitatea muncii, impartind in 4 categorii locurile de munca (prea putin conteaza numarul). Dintre care 3 categorii aduc dupa sine satisfacerea anumitor nevoi tocmai prin dezutilitatea muncii (munca in sine aduce satisfactie, nu salariul), iar cei din a patra categorie,muncesc cu scopul de a obtine remuneratie si apoi sa isi satisfaca nevoile prin achizitionarea(consum) de bunuri si servicii.

    Marea majoritate a oamenilor se incadreaza in cea dea patra categorie, dar daca o persoana competenta care isi satisface anumite nevoi prin munca pe care o desfasoara si lucreaza in mediul public atunci va obtine rezultate bune nepasandu-i de stimulentele materiale(in cazul in care isi poate asigura existenta), exemple sunt, nu vreau sa dau, dar exista chiar si la ase astfel de persoane.

    Dar cei care au trait pe vremea comunismului si au muncit, au avut urmatoarea afirmatie exact dupa taierea de 25% "sa munceasca cat se poate de mult indiferent de remuneratie", ceea ce este o tampenie, pentru ca nu ai cum sa muncesti cu interes atunci cand te afli in cea de-a patra categorie. Este o conceptie proasta care nu se aplica pentru multe persoane. Problema este aceea ca taierea salariilor nu au fost cauzate de proasta functionare a sistemului public (nu ca nu ar fi adevarat) ci s-a bazat pe afirmatia "Nu sunt bani".

    Si asa ajungem la stimulentele din mediul privat, in care salariul este negociat si adaptat performantelor celui care lucreaza. Obiectivele sunt clare, iar performanta este rasplatita oarecum pe masura ( exista un mic dezechilibru din cauza asimetriei informationale dintre ofertant si consumator), ori primesti mai mult sau mai putin decat "meriti". Pe cand in mediul public, stimulentele sunt aproape inexistente, locurile de munca se fac aleatoriu, uneori poate ca nici nu este nevoie de anumiti functionari publici in anumite domenii, iar in altele sunt prea putini, atata vreme cat salariul este stabilit dupa vechime si nu dupa rezultatele concrete atunci nici nu se merita sa iti dai interesul pentru ca iti va creste salariul o data cu trecerea timpului, nu datorita implicarii la locul de munca.

    RăspundețiȘtergere
  13. continuare ...

    O persoana competenta, care lucreaza in mediul public si se afla in cea dea patra categorie va profita de postul pe care il are si va depune minimul de efort pentru maximul de remuneratie, pentru ca munca nu ii aduce placere.
    Deseori persoanele competente prefera mediul privat datorita unei remuneratii mai bune si pe masura, pe cand o persoana incompetenta va prefera un loc de munca in sectorul public pentru ca nu risca sa fie data afara din cauza incompetentei(avand un loc de munca relativ mai sigur decat in mediul privat).

    Prin urmare, sectorul public ofera locuri de munca prost platite, dupa criterii aleatore si stimulentele lipsec.
    Un alt dezavantaj este acela ca cel care munceste cu clienti nu va fi platit (in mod direct) de catre acestia, relatia intre consumator si ofertant fiind denaturata si stricata de mult prea indragitul stat. Astfel apar aceste dezechilibre, nu incompetenta este principala cauza, ci sistemul prost care atrage incompetenti si nu le ofera stimulente potrivite celor competenti.

    Si nu cred ca salariile sunt problema in mediul public ... daca salariile ar creste spre exemplu in mediul sanitar de 10 ori (sa nu i-au exemplu sistemul educational) atunci medicii si-ar da mai mult interesul pentru ca primesc o remuneratie "pe masura" ... este fals, oricat de mult ai mari salariile, nu se vor produce modificari legate de calitatea serviciilor sanitare, tot ar exista servicii la fel de proaste (poate putin mai bune datorita competitiei de a ocupa un post de medic) pentru ca salariul lor nu se va baza pe performanta.

    Dar, sa facem o plecaciune pentru statul care ne ofera locuri de munca, de parca acesta ar trebui sa fie rolul sau si in nici un caz acela de a asigura buna functionare a societatii, problema este ca intervine cu mult prea multe locuri de munca care se dovedesc a fi ineficiente iar mediul privat sustine aceste locuri de munca (prin plata taxelor si impozitelor). Oare unde se duce 42,5 % din salariul brut si apoi o taxare ulteriora prin noul TVA de 24 % ?

    RăspundețiȘtergere
  14. "nu incompetenta este principala cauza, ci sistemul prost care atrage incompetenti si nu le ofera stimulente potrivite celor competenti." Mi se pare oarecum o exprimare circulara. Ai dat exemplul acela cu mediul sanitar, insa din cate stiu eu in spitalele si centrele medicale private(caz concret: MedLife) salariile personalului medical sunt net superioare celor din sistemul public, tocmai datorita acelei forme de proprietate subliniate de domnul profesor mai sus. In cazul sectorului privat risipa nu reprezinta o optiune spre deosebire de sectorul public unde este un "hobby".

    Prin urmare intotdeauna sistemul privat va fi mai competent si va aloca mult mai eficient resursele decat cel public.

    RăspundețiȘtergere
  15. greseala mea ca am spus in prea putine cuvinte, o sa reiau ideea.

    Nu incompetenta angajatilor este principala problema, ci sistemul prost care atrage incompetenti datorita salariilor mici bazate pe niste factori aleatori si neconcludenti. Pentru ca niste persoane capabile de performante, nu s-ar duce sa lucreze pe un salariu mic, locurile de munca la stat nu solicita angajatilor sa isi dea interesul. Cu alte cuvinte, cei incompetenti sunt eliminati in mediul privat, pentru ca acestia(patronii) nu realizeaza actiuni caritabile.


    Cei competenti, care pot sa participe la bunastarea societatii prin calitatea serviciilor oferite, nu o vor face pentru a depune un efort mai mic pentru un salariu la fel.

    Apoi am presupus ca salariile medicilor s-ar mari de 10 ori, pentru ca asta cer sindicatele sa mareasca salariile pentru ca acestia sa fie mai performanti, si pare logic, daca maresti salariile atunci oferi un stimulent celor care lucreaza ...
    O sa discut mai pe larg aceasta problema in sistemul public (luand exemplu tot sistemul sanitar). In mod normal, pe o piata libera exista consumator(pacient) si ofertant(medic), in mod normal consumatorul plateste ofertantul pentru a-i oferi servicii medicale, asta se intampla in mediul privat. Dupa cum spunea adam smith, cel care ofera nu are nici un interes in a-i satisface nevoile consumatorului, ci acela de a obtine bani de la acesta, asa ca ofertantul intr-un mod indirect va incerca sa ii satisfaca cat mai bine nevoile consumatorilor pentru a se diferentia de ceilalti competitori.
    Mana invizibila a lui Adam Smith explica de ce ofertantul are interesul de a satisface nevoile consumatorului.

    Eh si acum sa trecem la mediul public, in ecuatia noastra consumator,ofertant mai intervine si statul care il obliga pe consumator sa plateasca taxe, inclusiv asigurarea medicala (fie ca vrea fie ca nu, acesta va plati serviciile medicale de care poate sa beneficieze sau nu in functie de dorinta acestuia), iar ofertantul(medicul) este platit de catre stat, adica intr-un mod indirect de catre consumator, dar crede-ma ca este de ajuns sa strice totul.

    Consumatorul nu are posibilitatea sa aleaga o alta firma concurenta pentru ca nu exista concurenta, exista doar un singur sistem sanitar. Asa ca medicul primeste banii de la stat, asa ca de ce sa mai satisfaca nevoile consumatorului in conditii de inalta calitate ?
    De ce sa nu i-a medicul pe pacient si sa "dea cu el de pamant" pentru ca tot va primi acelasi salariu si va depune un efort mai mic sau poate chiar ii va face placere sa isi bata joc de pacienti care nu au cum sa scape de acest sistem prost. Si asa consumatorul ofera "un surplus" de bani medicului ca sa se asigura ca acesta isi va face treaba.

    Iar acum vine intrebarea, daca medicul ar obtine un salariu de 10 ori mai mare, acesta nu ar mai cere bani la pacienti si ar oferi servicii de calitate ? Normal ca nu, pentru ca el nu este platit pentru performantele sale si nu in mod direct de catre consumator, asa ca surplusul este bine venit, si nu va diminua celelalte forme de obtinere a unui surplus financiar.

    Sistemul e prost, incompetentii exista datorita proastei alocari a resurselor pe criterii aleatoare si politice. Daca acele persoane lenese si prost pregatite nu ar lucra in mediul public atunci in mediul privat nu ar avea nici o sansa, pentru ca in mediul privat incompetenta este platita de catre intreprinzator, si nu ii pasa ca incompetentii mor de foame daca el nu ii angajeaza sau daca ii da afara (in cazul in care face prostia sa ii angajeze), iar in mediul public incompetenta/nepasarea/dezinteresul este platit din bani publici.

    RăspundețiȘtergere
  16. Cred ca am deviat usor de la subiect dar as dori sa imi expun punctul de vedere referitor la postul tau pe care il sustin in mare parte..insa voi lua exemplul americii unde sistemul sanitar este net superior tarii noastre si probabil cel mai performant din lume(banuiesc), dar stiu cu siguranta ca asigurarea lor de sanatate este uriasa(si asta raportata la salariul lor nu la al nostru). Dar orice problema ai esti sigur ca va fi rezolvata si nu trebuie sa fugi prin Austria sau prin nu mai stiu ce tari. Dar la ei o operatie de rutina costa in jur de 7000$(cunosc caz concret).

    Nu cred ca am fi pregatiti sa suportam astfel de costuri dar tocmai pentru cei care nu sunt multumiti de sistemul public sanitar s-au construit spitale prviate unde "dai un ban, dar stai in fata".:)

    Toate cele bune!

    RăspundețiȘtergere