tag:blogger.com,1999:blog-51434933502437745272024-02-07T08:08:00.410+02:00Perspectiva Economicablog de opinie pe teme economice si politiceGabriel Staicuhttp://www.blogger.com/profile/05394750122372898199noreply@blogger.comBlogger98125tag:blogger.com,1999:blog-5143493350243774527.post-84838328816625148462020-04-01T19:21:00.002+03:002020-04-01T19:25:21.044+03:00Recomandare de film in timp de criza. Si un comentariuPentru ca tot stam acasa si avem timp de vazut filme pe Netflix, vin cu o recomandare pentru cei ce doresc sa vada filme bune, din care sa invatam ceva (sau macar sa intelegem niste lucruri care - direct sau indirect - ne afecteaza viata de zi cu zi).<br />
<br />
Recomandarea de astazi este: The Big Short (Brokerii Apocalipsei).<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhfRQOIzhWiumxTvI-FMNfoY_NTQLKX9cwUfqd5TWq8JfOd6njZKRFl0VrVM7OAqSacEja5seQf8E3RlIIYSRopNxkTP1jmG26om6waRwTC2CQ3cxQMb1ctQj5CMDSzx8RmGcx4ACgcAWE/s1600/the+big+short.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="400" data-original-width="640" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhfRQOIzhWiumxTvI-FMNfoY_NTQLKX9cwUfqd5TWq8JfOd6njZKRFl0VrVM7OAqSacEja5seQf8E3RlIIYSRopNxkTP1jmG26om6waRwTC2CQ3cxQMb1ctQj5CMDSzx8RmGcx4ACgcAWE/s320/the+big+short.png" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Ce nu se spune insa in film este cum a aparut bula imobiliara. Adica, nu se explica care au fost factorii (economici, politici) care au generat ieftinirea creditului ipotecar si expansiunea nemaivazuta a acestei piete. Pentru a identifica principalul resort din spatele crizei imobiliare din 2008-2009 trebui sa mergem putin in spate, mai precis in anul 2001 cand, de teama crizei ".com" George Bush a cerut presedintelui FED (A. Greenspan) sa "de-a drumul robinetului de bani".</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Graficul de mai jos ne arata evolutia ratei dobanzii de baza care a scazut atat de mult incat dobanda reala ajunsese negativa.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEisZ3elZejAsGuch6OFQIETEoCcms4y9arAp6jKpQkyYzPUS73djDfZ7t5udttOsUrGSV1IvYlf2s215hbvXbO963yrvSIZKwoRTAcBsen-4JGKJwZf4WRHQJEZcuAhcmUHCbT1FD8kWcM/s1600/fredgraph.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="450" data-original-width="1168" height="152" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEisZ3elZejAsGuch6OFQIETEoCcms4y9arAp6jKpQkyYzPUS73djDfZ7t5udttOsUrGSV1IvYlf2s215hbvXbO963yrvSIZKwoRTAcBsen-4JGKJwZf4WRHQJEZcuAhcmUHCbT1FD8kWcM/s400/fredgraph.png" width="400" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both;">
In termeni simpli, sa fi fost nebun sa nu te imprumuti! Asa se face ca au fost date tot mai multe credite pentru achizitia de bunuri de folosinta indelungata (cum sunt casele). Creditele cu risc ridicat (subprime) au devenit tot mai numeroase, ajungandu-se sa fie imprumutati tot mai multi NIJNJA (no income, no job, no assets).</div>
<div class="separator" style="clear: both;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both;">
Toata euforia a durat insa doar cativa ani, pana cand, incepand cu 2005, FED a inceput sa creasca constant rata dobanzii de baza de teama presiunilor inflationiste din economie. Acesta a fost momentul in care tot mai multi dintre debitori au inceput sa "se trezeasca din betie". Ce a urmat stim cu totii, tot mai multe credite au intrat in default, ce au facut bancile este surprins foarte bine in film, iar aparitia colapsului economic general nu era decat o chestiune de timp. Cand va bubui bula?</div>
<div class="separator" style="clear: both;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both;">
Ulterior, s-a vazut ca aceasta bula nu a fost doar in SUA ci si in tari europene cu o elasticitate foarte ridicata a cererii de credite la rata dobanzii, gen Spania, Irlanda, Italia, Romania si alte tari est-europene. Motivul? "Caracatita bancara" si a instrumentelor financiare era foarte foarte globalizata!</div>
<div class="separator" style="clear: both;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both;">
Un cuvant de final! Am vazut cat de multi oameni au fost afectati. Numai in SUA, 6 milioane de familii si-au pierdut casa. Am vazut cu au fost salvate bancile, iar in loc de bail-in, am avut bail-out... pentru ca, nu-i asa, riscul falimentului bancar era (prea) sistemic! Am explicat, de asemenea, cine a ordonat ieftinirea creditului! Nu am explicat insa cine a ordonat presedintelui Bush ce sa ii spuna lui Greenspan ce sa faca! Pentru ca nici eu nu stiu, chiar daca pot sa intuiesc. Insa intuitia in economie nu tine loc de stiinta economica. </div>
<div class="separator" style="clear: both;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both;">
Vizionare placuta si nu uitati: Cei ce uita istoria, risca sa o repete!</div>
Gabriel Staicuhttp://www.blogger.com/profile/05394750122372898199noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-5143493350243774527.post-7425255028482146812020-03-31T18:48:00.000+03:002020-03-31T18:58:47.209+03:00Cum va evolua cursul euro in criza eco-sociala generata de coronavirus?Multi se intreaba daca sa ne asteptam sau nu la o crestere a euro in perioada urmatoare!<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjq9RsNlwOeoviYVShWWmSwbyxZt5hRHfSrXnNiS4O6_2hUVYFt62ujlAAhD4LkH01K1JKBAtH0LvETYStxq7f7qRkXeruSLSFXOqiagnWB7_L_q0UvPzMC0PIW53H8lMRHR69xmDlNYN0/s1600/euro+leu.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="440" data-original-width="780" height="180" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjq9RsNlwOeoviYVShWWmSwbyxZt5hRHfSrXnNiS4O6_2hUVYFt62ujlAAhD4LkH01K1JKBAtH0LvETYStxq7f7qRkXeruSLSFXOqiagnWB7_L_q0UvPzMC0PIW53H8lMRHR69xmDlNYN0/s320/euro+leu.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<br />
Precizez ca o crestere a euro fata de leu reprezinta, in termeni economici, o apreciere a euro fata de moneda nationala (sau, altfel spus, o depreciere a monedei nationale fata de euro).<br />
<br />
Ca sa putem intui o evolutie a cursului de schimb trebuie sa intelegem care sunt factorii care influenteaza acest curs. Iata cativa dintre factorii relevanti discutiei noastre:<br />
<br />
<b>1. raportul dintre cererea si oferta de valuta de pe piata valutara inter-bancara</b>: spre exemplu, daca vor fi iesiri de capitaluri (mai mult sau mai putin speculative) din Romania, vom asista la o cerere mai mare de valuta, ceea ce va duce la deprecierea leului.<br />
<br />
<b>2. raportul dintre puterile de cumparare ale euro, respectiv leului. </b><br />
<br />
Cursul de schimb al euro = PCB euro/ PCB leu, unde PCB este puterea de cumparare a monedelor (cantitatea de bunuri si servicii ce poate fi cumparata cu moneda respectiva)<br />
<br />
PCB depinde (invers proportional) de nivelul preturilor din tara respectiva, in sensul ca daca preturile in Romania cresc, cu 1 leu putem cumpara mai putine bunuri si servicii decat inainte. Asadar, PCB = 1/P.<br />
<br />
PCB leu = 1/P Romania<br />
PCB euro = 1/P zona euro<br />
<br />
De aici deducem: Cursul de schimb al euro = P Romania/ P zona euro.<br />
<br />
Ce implicatii putem desprinde din formula de mai sus?<br />
<br />
Daca BNR va pune in circulatie o masa monetara suplimentara (fara acoperire in bunuri si servicii), atunci inflatia in Romania va exploda. Insa acelasi lucru se va intampla si daca BCE (Banca Centrala Europeana) va arunca cu lichiditati (euro) in piata.<br />
<br />
Morala: Euro va creste in perioada urmatoare daca Romania va face o inflatie mai mare decat zona euro. Iar dupa cum se arata, se pare ca acesta va fi scenariul! Nu unul apocaliptic, in sensul ca euro nu va creste la 6 lei, cum spun unii analisti economici, dar cu siguranta va fi o apreciere sensibila!Gabriel Staicuhttp://www.blogger.com/profile/05394750122372898199noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-5143493350243774527.post-66362106521821515042020-03-29T00:00:00.000+02:002020-03-31T19:24:57.122+03:00Să plafonăm sau nu prețurile? Cazul măștilor medicale<b>Cum a apărut penuria de măști și de ce comercianții practică prețuri nesimțite?</b><br />
<b><br /></b>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEglKM-gtMtZPIsZ1iLGEq2lo4zT0V8AVBZixsJzwITqDBgjziGQvQ-OfKuKYlgYDioDcrkmjEXDsu8_N6l982afnIGX3lunfWlmk-hD_mWb0_4RDRD25EvDKa3yhDwoLTHfBA9WzjzzoAg/s1600/shutterstock_1627519522-scaled.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1024" data-original-width="1600" height="204" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEglKM-gtMtZPIsZ1iLGEq2lo4zT0V8AVBZixsJzwITqDBgjziGQvQ-OfKuKYlgYDioDcrkmjEXDsu8_N6l982afnIGX3lunfWlmk-hD_mWb0_4RDRD25EvDKa3yhDwoLTHfBA9WzjzzoAg/s320/shutterstock_1627519522-scaled.jpg" width="320" /></a></div>
<b><br /></b>
<br />
Odată cu izbucnirea epidemiei Coronavirus în China și mai apoi în toată lumea, cererea de măști a explodat drastic. Pe de altă parte, trebuie menționat că China, cel mai mare producător de măști din lume, a fost nevoită să închidă fabricile pentru a nu răspândi virusul. În termeni mai mult sau mai puțin economici, oferta mondială de astfel de măști a scăzut substanțial. <br />
<br />
Rezultatul a fost că ne-am trezit cu toții că prețul unei măști a crescut de la aproximativ 0,5 lei la 5, 10 lei sau chiar mai mult. Am auzit imediat în mass-media diverse voci ce reclamau apariția speculanților, s-a cerut intervenția guvernului, ba chiar au fost blestemate "prețurile nesimțite"...<br />
<br />
Privind însă la rece lucrurile, trebuie să recunoaștem că o oferta mai mică și o cerere mai mare nu duc decât la o creștere puternică a prețului, așa cum s-a și întâmplat în realitate.<br />
<br />
<b>Ce soluții au găsit antreprenorii privați? Cum a evoluat prețul măștilor în continuare?</b><br />
<br />
Înainte de toate, trebuie spus că penuria de măști s-a resimțit nu doar în Romania, ci în toate țările confruntate cu această pandemie. Iar prețurile au crescut "nesimțit" peste tot. Am observat cu toții că firmele ce produceau măști și-au extins cât au putut producția, că au decis să lucreze în trei schimburi în loc de unul sau două. Spre exemplu, a fost intens mediatizat cazul unei companii franceze care a mai angajat 30 lucrători pentru a produce măști și în schimbul de noapte. <br />
<br />
Pe de altă parte, firme care înainte produceau cămăși, costume etc. și-au reorientat producția către măști și combinezoane medicale nu neapărat numai din responsabilitate socială, ci cu siguranță și din interesul economic de a obține profit.<br />
<br />
Așa se face că, într-un interval relativ scurt, oferta de măști începe să crească, tot mai mulți producători tind să ofere măști la prețuri din ce în ce mai accesibile, iar spitalele și populația vor avea acum posibilitatea să se protejeze mai bine în fața acestui virus.<br />
<br />
Aici mai merită menționat un lucru. Odată cu scăderea pericolului epidemic în China, producția locală a fost reluată treptat. Așadar, în curând ne putem aștepta la o creștere a ofertei și pe piața din România ( atât din intern cât și din import), ceea ce va duce cu siguranță la o presiune de scădere în continuare a prețului acestui bun. <br />
<br />
<b>Cum vor unii să "rezolve" guvernul problema penuriei de măști?</b><br />
<br />
Dacă guvernul ar plafona prețul măștilor la 0,5 lei/buc cât era înainte de criza pandemică, cu siguranță măsura ar fi aplaudată de mare parte dintre concetățeni. Vom auzi aserțiuni de genul: Uite ce bine le-a făcut statul speculanților! Le-a tăiat profiturile nesimțite!<br />
<br />
Însă, deși în aparență, măsura ar ajuta cumpărătorii, trebuie înțeles că pentru a putea cumpăra măștile, cumpărătorii au nevoie de niște firme să le producă. Ori firmele respective sunt în imposibilitatea de a produce și oferi pe piață masca respectivă la prețul de 0,5 lei bucata. Motivul este acela că producerea acelei măști (în prezent) generează un cost de producție mai mare de 0,5 lei deoarece tot lanțul de producție din amonte s-a scumpit. Iar dacă o parte din materiile prime folosite în producerea acestor măști provine din import, creșterea cursului euro face să crească și mai mult costul de producție. <br />
<br />
Deci, indiferent că vorbim de spitale sau de cetățeni obișnuiți, toți cei ce vor măști mai ieftine și mai multe, la prețul plafonat de guvern (evident, mai mic), vor rămâne și cu buza umflată și cu riscul mai ridicat de contaminare. Pledoaria mea în acest caz nu este aceea că piața este perfectă, nicidecum, însă nu putem deduce de aici că guvernul este o perfecțiune instituțională formată din îngeri care doresc și reușesc să ne aducă speranța mântuirii noastre pământești! Dacă nu putem înțelege fenomenul economic în complexitatea lui, putem foarte simplu să ne uităm la experimentul destul de recent din Venezuela și vom vedea efectele nefaste ale intervenționismului guvernamental.<br />
<br />
În concluzie, trebuie să recunoaștem că avem de ales între două imperfecțiuni: imperfecțiunea pieței (adică a noastră, deopotrivă cumpărători și producători) respectiv imperfecțiunea guvernului (adică a lor). Având în vedere cele de mai sus, în mâna cui vrem să ne lăsăm sănătatea și, până la urmă, soarta?<br />
<br />
Încă un cuvânt de final. Atunci când vorbesc de firme private, mă refer exclusiv la cei care au decis să își aloce resursele proprii pentru satisfacerea unei nevoi urgente de consum, care urmăresc să scoată un produs cât mai bun și la un preț cât mai mic pe piață. Nu mă refer aici la întreprinzătorii politici, adică cei care prin mijloace mai mult sau mai puțin legitime, ajung să facă profituri imense din contracte supra-evaluate cu statul, profitând împreună cu reprezentanții oficiali semnatari de „oportunitățile” aduse de astfel de vremuri. Pentru că aceștia sunt, de fapt, adevărații speculanți ai crizei pandemice actuale. Gabriel Staicuhttp://www.blogger.com/profile/05394750122372898199noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5143493350243774527.post-24874386701004839432020-03-28T00:00:00.000+02:002020-03-31T19:26:36.740+03:00Sunt profiturile nesimțite? Cazul lui Dragoș<b>Despre întreprinzători români și de ce sunt eroii noștri din linia a doua a frontului</b><br />
<b><br /></b>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEikUykwdbWT-My3wjsoqPRUxPgf86vGqrO8epIdFJGKwiI46HrVBiEI2_wBcBfJ7nB_rbnaLMtaRh3rJi7Y6O7Lf0NKN29wMmk82_FoZw3miAS9ToxkgNzFdh_DYVblqjZyWFVJLnqoOos/s1600/masca_medicala_de_protectie_fata_refolosibila_din_material_textil_tercot_8-8550.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1400" data-original-width="1281" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEikUykwdbWT-My3wjsoqPRUxPgf86vGqrO8epIdFJGKwiI46HrVBiEI2_wBcBfJ7nB_rbnaLMtaRh3rJi7Y6O7Lf0NKN29wMmk82_FoZw3miAS9ToxkgNzFdh_DYVblqjZyWFVJLnqoOos/s320/masca_medicala_de_protectie_fata_refolosibila_din_material_textil_tercot_8-8550.jpg" width="292" /></a></div>
<b><br /></b>
<br />
Dragoș, un antreprenor român, deține de câțiva ani buni o firmă ce produce uniforme pentru cadrele medicale, uniforme pentru bucătărie, șorțuri personalizate pentru angajații din diverse restaurante. Când cererea pentru astfel de produse era redusă, își ținea afacerea în viață și, implicit pe cei 12 angajați, cu retușuri croitorie sau croitorie pe comandă. <br />
<br />
De câteva luni, întrucât restaurantele s-au închis, iar oamenii nu-și mai fac costume și rochii pe comandă, afacerea lui Dragoș risca să se închidă din lipsa cererii. Totuși, pentru "a ține în viață" activitatea și a nu trimite în șomaj mâna de angajați pe care o avea, Dragoș a decis să mute producția de la bunurile ce nu mai au cerere la bunuri cerute pe piață în contextul pandemiei. Simplu spus, a început să creeze tiparele necesare, să facă necesarul de materii prime (țesătură, elastic, ață etc). Apoi, a trebuit să verifice care sunt reglementările naționale și europene pentru a putea comercializa măștile sale. A obținut, nu foarte ușor, certificarea OEKO-TEX. Iar măștile pe care le produce sunt refolosibile, ceea ce nu este un aspect deloc de neglijat în condițiile penuriei existente.<br />
<br />
Înainte de a-și pune întrebarea cu ce preț să vândă măștile, a trebuit să vadă cu ce cost unitar poate să producă o mască. Nu a fost deloc surprins să constate că, de exemplu, țesătura din care se face masca avea un preț mult mai mare față de anul trecut. Furnizorul extern a justificat creșterea de preț prin creșterea cererii și imposibilitatea de a crește producția (pe termen scurt). În plus, furnizorul său a spus ca și el achiziționează deja materiile prime mai scump (din același motiv). Iar schimbările pe întreg lanțul de producție pot continua... <br />
<br />
Dragoș, mânat mai degrabă de interesul profitului și de dorința de a da de muncă angajaților săi decât de interesul social, a decis sa achiziționeze de la furnizorii săi materiile prime necesare: elastic, țesătură, ață, cutii pentru ambalare etc.<br />
<br />
Din cauza creșterii cursului euro, achiziționarea materiilor prime necesare a devenit și mai scumpă decât anticipa el, creând astfel o presiune asupra costului de producție. Însă, Dragoș decide să continue producerea și oferirea măștilor pentru clienții din Romania deoarece prețul actual al pieței reușea sa îi acopere cu puțin costul de producție, în condițiile în care el a decis să nu facă rabat la calitate. <br />
<br />
Prețul de vânzare pe bucata este de 9,9 lei dacă se achiziționează minim o cutie de 20 bucăți. Iar prețul poate să scadă pentru achiziții foarte mari, cum este cazul spitalelor și Ministerului Sănătății. Capacitatea sa actuală de producție este de maxim 20.000 buc/zi.<br />
<br />
<b>Câteva întrebări de reflecție pentru cei ce susțin intervenția guvernului și plafonarea prețurilor nesimțite:</b><br />
<br />
1. Este mai bine pentru cumpărători (individuali sau instituționali) că Dragoș a decis să acopere o parte din penuria de măști existentă pe piață?<br />
<br />
2. Este bine pentru angajații lui că au de munca în loc să intre în șomaj tehnic?<br />
<br />
3. Este bine pentru stat ca în loc să plătească șomaj tehnic, va primi impozite și taxe de la firma lui Dragoș? Atât cât va primi.... dar tot e mai bine decât deloc.<br />
<br />
4. Daca guvernul ar plafona prețul măștilor pe piață să zicem la 1 leu pentru a lupta contra "profiturilor și prețurilor nesimțite", Dragoș va mai produce măști? Ce se va întâmpla cu angajații săi?<br />
<br />
5. Ne-ar fi fost mai bine nouă, cumpărătorilor de măști, ca Dragoș să nu fi existat? <br />
<br />
Pentru a fi corecți până la capăt, trebuie menționat că există într-adevăr profituri nesimțite, dar nu cele obținute așa cum au fost obținute de Dragoș pe o piață liberă, în care el și-a investit propriul capital și și-a asumat riscul antreprenorial în a oferi o alternativă pe piață. Este vorba de acele profituri obținute de cei numiți antreprenori politici, care se folosesc de conexiunile lor guvernamentale pentru a furniza la supra-prețuri entităților publice diverse bunuri atât de necesare astăzi. Și mai este vorba de profiturile obținute de reprezentanții guvernamentali care au semnat și probabil vor continua să semneze astfel de contracte.Gabriel Staicuhttp://www.blogger.com/profile/05394750122372898199noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-5143493350243774527.post-85178593597212493272020-03-26T21:52:00.000+02:002020-03-31T19:29:48.369+03:00Despre plafonarea preturilor! Intrucat asistam in prezent la o avalansa de idei construite in jurul necesitatii de a plafona preturile, voi incerca sa explic (si sper eu, sa conving pe cat mai multi dintre noi) ca efectele economice negative sunt mult mai mari decat visurile politice "pozitive". <br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhdn900BefUPPAQVbGPjs2pel6GNeK0HXM3eyD5ODf9FPrsS6o3AZGa9sMAvjy0dOUC5JtFQbAYcMeFdzTy3LFd0EWZ3eHHJMP3S0mJLINMJnm47jZPrGJQ9ZjrhI2noDn8WUAs-Dxa_xc/s1600/orban-002-bogdan.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="600" data-original-width="900" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhdn900BefUPPAQVbGPjs2pel6GNeK0HXM3eyD5ODf9FPrsS6o3AZGa9sMAvjy0dOUC5JtFQbAYcMeFdzTy3LFd0EWZ3eHHJMP3S0mJLINMJnm47jZPrGJQ9ZjrhI2noDn8WUAs-Dxa_xc/s320/orban-002-bogdan.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<br />
<b>Abordarea teoretica:</b><br />
<br />
<b>Motto: Cresterea pretului unui bun reflecta penuria acestuia in raport cu cererea existenta pe piata!</b><br />
<br />
<b>Cum rezolva piata aceasta problema?</b><br />
<br />
<ul>
<li>pe latura cererii: in conditiile in care este scump, bunul aflat in penurie va "merge" catre cei ce au cea mai mare nevoie de el, adica catre cumparatorii care sunt dispusi sa plateasca cel mai mult. </li>
<li>pe latura ofertei: atrasi de cresterea pretului, unii intreprinzatori vor putea decide alocarea resurselor (capitalului) de la bunul X la bunul Y al carui pret a crescut. Prin urmare, oferta din bunul respectiv va fi mai mare ceea ce va atrage in timp scaderea pretului pietei (odata ce oferta devine tot mai mare si echilibreaza cererea) </li>
<li>In final, observam ca informatiile incorporate in pretul pietei ajusteaza comportamentul producatorilor si consumatorilor. </li>
</ul>
<b>Cum rezolva statul aceasta problema?</b> <br />
<ul>
<li>pe latura cererii: prin impunerea unui pret maximal ( mai mic decat cel existent in acel moment pe piata), guvernul urmareste sa ajute consumatorii, ieftinindu-le acel produs. In concluzie, cererea din acel bun va fi mai mare. </li>
<li>pe latura ofertei, impunerea unui pret mai mic, scade stimulentul producatorilor de a mai produce acel bun ca urmare a reducerii profitabilitatii (sau chiar a unei profitabilitati negative). In concluzie, oferta din acel bun va fi mai mica. </li>
<li>in final, vor fi tot mai multe "cozi la magazin" si rafturile golite aproape instantaneu. Putem spune "Adio" bunurilor vandute legal si "Bine ai venit" piata neagra! </li>
</ul>
Morala: nu e musai nevoie sa testam noi teoria economica, e de ajuns sa ne uitam la cazul destul de recent din Venezuela!Gabriel Staicuhttp://www.blogger.com/profile/05394750122372898199noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5143493350243774527.post-9113517577147392042018-04-07T22:14:00.000+03:002018-04-07T22:14:00.926+03:00Sofismul protectionismului in viziunea lui J. Sachs Se pare ca Trump l-a exasperat pana și pe Sachs cu protecționismul lui. <a href="https://edition-m.cnn.com/2018/03/02/opinions/trump-tariff-move-shows-his-ignorance-sachs/index.html" target="_blank">Detalii</a>Gabriel Staicuhttp://www.blogger.com/profile/05394750122372898199noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5143493350243774527.post-35653337374160973682016-01-01T18:03:00.003+02:002016-01-01T18:09:08.169+02:00Opinia mea in cazul legii darii in plata in Profit.ro<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjFDR6XB0xKP0H-uHTEbteuBA_HkhbD0YlZo34fDSmsC2DhqLIccSWiRD89dMlMMDmnjc_pTyRiaU8lvmxxbfxlbYyQgM1Mvgr9WBN9UTCUF-JMvNVR7k0nW1qSSR9m0ChosoiJ1i_zv78/s1600/images.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjFDR6XB0xKP0H-uHTEbteuBA_HkhbD0YlZo34fDSmsC2DhqLIccSWiRD89dMlMMDmnjc_pTyRiaU8lvmxxbfxlbYyQgM1Mvgr9WBN9UTCUF-JMvNVR7k0nW1qSSR9m0ChosoiJ1i_zv78/s1600/images.jpg" /></a></div>
<br />
<br />
Detalii <a href="http://www.profit.ro/opinii/de-ce-bnr-nu-vede-copacii-din-cauza-padurii-in-cazul-legii-darii-in-plata-14475537" target="_blank">aici</a>...Gabriel Staicuhttp://www.blogger.com/profile/05394750122372898199noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-5143493350243774527.post-76131396135303929002015-03-23T14:31:00.001+02:002015-03-23T14:31:18.176+02:00Noul cod fiscal. O fi (un pic) mai bine pentru Romania?!<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Recent, am participat alaturi de Gabriel Biris la o emisiune la The Money Channel despre codul fiscal, oportunitati si limite ale acestuia. </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi-ha3IbitU57ZBpO2NLkHJ5CMXtPz4QwGSuwoaDvbzeXZENnNWnyVBhpWJUeLvqJq2bOzdB6fup8h5GKObF2c7QlU2VE7OQITnMPpcTIOIPZucTn82m-N2YdDTO_soYbimFB5lzs7v0mA/s1600/images+(1).jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi-ha3IbitU57ZBpO2NLkHJ5CMXtPz4QwGSuwoaDvbzeXZENnNWnyVBhpWJUeLvqJq2bOzdB6fup8h5GKObF2c7QlU2VE7OQITnMPpcTIOIPZucTn82m-N2YdDTO_soYbimFB5lzs7v0mA/s1600/images+(1).jpg" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Motto: relaxarea fiscala e binevenita si necesara, dar trebuie compensata de multe alte masuri, dintre care cele mai importante sunt:</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
- tinerea sub control (si chiar restrangere daca ma gandesc numai la despagubirile frauduloase de la ANRP) a cheltuielilor bugetare pentru a nu permite derapaje de la tinta de deficit bugetar</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
- corelarea politicii fiscale cu cea monetara pentru a amplifica efectul de multiplicare in economie</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
- regandirea sistemului de control fiscal si inlocuirea prezumtiei si etichetei de evazionist ce predomina in mintea multor inspectori fiscali din Romania </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Detalii <a href="http://www.arhiva.the-money-channel.ro/business-lunch-19-03-2015/" target="_blank">aici</a>.</div>
Gabriel Staicuhttp://www.blogger.com/profile/05394750122372898199noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-5143493350243774527.post-78877333657368080052015-02-27T12:55:00.000+02:002015-02-27T12:58:52.927+02:00Raportul SAR: unde ne aflam pe curba Laffer? Societatea Academica din Romania (SAR) se consolideaza pe zi ce trece intr-o voce <i>academica</i> tot mai ascultata! Ma bucur pentru cei de acolo, pe unii dintre ei cunoscandu-i personal si apreciindu-i pe masura.
Recent a fost lansat raportul anual (detalii <a href="http://www.romaniacurata.ro/wp-content/uploads/2015/02/RAPORT-SAR-2015_FINAL.pdf">aici</a>), un raport ce merita citit mai ales de guvernanti si de cei care vor la guvernare!<br />
<br />
Din punctul meu de vedere fraza zilei ar fi: "<i>România are taxe mari, pe care însă nu le poate aduna în buget. Încasările statului din TVA, taxa care aduce cei mai mulţi bani, au scăzut în 2014 pentru prima dată în ultimii cinci ani, deşi consumul a crescut. Iar asta pentru că tot mai multe firme au recurs la diferite scheme de evaziune fiscală pentru a plăti mai puţini bani statului.</i>"<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgFkJUZU52VPZ9wtRy35Kz9VGpJUSApXUQs8YGb4cKVOxuGh1fYVDFHYjJi1UFWeFtrTh7cM6bFgpKo9Qlxr4jYgdT1qJmVSkfULAUceLKa_UyyFst-7wpMYsX2YPuaPtVjFa_XoTFYewc/s1600/images+(1).jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgFkJUZU52VPZ9wtRy35Kz9VGpJUSApXUQs8YGb4cKVOxuGh1fYVDFHYjJi1UFWeFtrTh7cM6bFgpKo9Qlxr4jYgdT1qJmVSkfULAUceLKa_UyyFst-7wpMYsX2YPuaPtVjFa_XoTFYewc/s1600/images+(1).jpg" /></a></div>
<br />
<br />
Cred ca este un bun subiect pe care sa-l includ la examenul de macroeconomie din vara! De abia astept sa vad cum studentii mei sunt mai destepti in ale economiei decat economistii Ministerului de Finante chiar daca nu-i indop cu modelele econometrice ce nu pot fi calibrate niciodata <i>ex ante</i> la comportamentul indivizilor in alocarea resurselor economice... Logica economica si principiile fundamentale ale actiunii mane sunt suficiente, la fel cum i-au fost lui A. Laffer atunci cand a creionat pe un servetel intr-un restaurant faimoasa sa curba!<br />
<br />
<br />
<b>PS: </b><br />
<b><br /></b>
<b>a) SAR prezintă în Raport 12 soluții pentru România:</b><br />
<br />
1. Ajustarea cotei unice și crearea de locuri de muncă prin simplificare fiscală<br />
2. Buna guvernare rămâne cea mai bună strategie de creștere economică<br />
3. Eficientizarea sistemului de achiziții publice<br />
4. O anticorupție mai profitabilă și mai autonomă financiar<br />
5. Descentralizare asimetrică cu geometrie flexibilă<br />
6. Finalizarea priorităților în domeniul infrastructurii<br />
7. Deschiderea pieței de energie regenerabilă pentru producătorii mici și foarte mici<br />
8. Stoparea exodului creierelor din domeniul medical cu resurse existente<br />
9. Deplasarea fondurilor europene din agricultură de la consum spre investiții<br />
10. Introducerea unui sistem flexibil de redevențe care să împace nevoile bugetului cu necesarul de investiții<br />
11. Securizarea activității agricole în scopul creșterii productivității<br />
12. Politica de colectare a taxelor trebuie să treacă de la penalizare la stimulare<br />
<br />
<i>Ofer studentilor un punct in plus la testul din saptamana a 6-a daca identifica corect cate dintre cele 12 puncte sunt solutii concrete si cate sunt deziderate socio-politice! </i><br />
<br />
<b>b) Mi-ar placea si m-as implica 100% daca universitatea de prestigiu la care lucrez ar decide intr-o zi sa ia locul SAR prin oferirea unor studii stiintifice si rapoarte anuale pertinente privind starea economiei romanesti, pentru ca resurse umane avem! </b>Gabriel Staicuhttp://www.blogger.com/profile/05394750122372898199noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5143493350243774527.post-232044381403049102015-02-22T20:01:00.000+02:002015-02-22T20:02:15.010+02:00Poantele fiscale ale premierului Ponta!Sa fie reducerile de taxe prezentate recent de PSD doar o POANTA a lui PONTA? Se pare ca da. Detalii <a href="http://www.arhiva.the-money-channel.ro/business-lunch-20-02-2015/">aici</a>.Gabriel Staicuhttp://www.blogger.com/profile/05394750122372898199noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5143493350243774527.post-58011717155023440802015-02-09T13:18:00.000+02:002015-02-09T14:17:15.236+02:00Meniu la Business Lunch: starter - FMI si guvernul, fel principal - Romania si libertatea economica, desert - creditele in CHF Am fost invitat saptamana trecuta la Money Channel pentru a discuta despre recentele negocieri ale guvernului Romaniei cu FMI, despre cat de bine sta Romania in clasamentul Libertatii Economice si, nu in ultimul rand, despre soarta celor care au contractat credite in CHF. Detalii <a href="http://www.arhiva.the-money-channel.ro/business-lunch-28-01-2015/">aici</a>
Gabriel Staicuhttp://www.blogger.com/profile/05394750122372898199noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-5143493350243774527.post-78982349675706898242014-12-18T12:13:00.001+02:002014-12-18T12:20:25.391+02:00Analizand ideile economice ale viitorului presedinte Klaus JohannisAm participat marti la o emisiune la Money Channel in care s-au dezbatut ideile presedintelui ales Klaus Johannis prezentate in cartea autobiografica "Pas cu pas". Citind aceasta carte, am realizat ca desi a devenit recent liberal cu acte, gandirea sa reflecta destul de fidel abordarea clasic-liberal a statului minimal. In plus, din paginile cartii, razbate clar filosofia de baza a liberalismului romanesc "Prin noi insine!"... Detalii <a href="http://www.arhiva.the-money-channel.ro/business-lunch-16-12-2014/">aici</a>.Gabriel Staicuhttp://www.blogger.com/profile/05394750122372898199noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5143493350243774527.post-45901010160017192642014-12-14T21:39:00.002+02:002014-12-14T21:40:51.527+02:00Raspunsul meu adresat Victoriei Stoiciu. Subiect salariul minimIn urma cu cateva zile, doamna Victoria Stoiciu a postat pe Contributors comentariul sau pe marginea scrisorii noastre deschise avand ca tema salariul minim. Textul integral il gasiti <a href="http://www.contributors.ro/economie/salariul-minim-si-minima-dezvoltare-%E2%80%93-pe-marginea-unei-scrisori-deschise/" target="_blank">aici</a>.<br />
<br />
In continuare, puteti citi raspunsul meu la cateva din comentariile sale, publicat de asemenea pe site-ul respectiv la sectiunea comentarii:<br />
<br />
<div class="MsoNormal">
Stimata d-na Victoria Stoiciu,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
mentionez inca de la inceput ca sunt unul dintre semnatarii
scrisorii cu pricina. Va multumesc in numele colegilor pentru aplecarea
atentiei dvs catre cele scrise de noi. Va multumesc totodata pentru
comentariile critice la adresa ideilor expuse de noi pentru ca, nu-i asa,
critica constructiva este absolut necesara omului de stiinta preocupat de
gasirea adevarului stiintific pentru binele sau si al societatii in care
traieste. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Imi permit - daca sunteti de acord - sa pornim in discutia
noastra virtuala de la niste ipoteze de lucru cu care sper ca putem fi de
acord:<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
1. salariul este un pret platit de angajator (purtatorul
cererii) pentru munca prestata de angajat (purtatorul ofertei de munca) in
conditiile unor negocieri purtate liber. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Comentariul meu la aprecierile dvs: daca angajatul este de
acord si semneaza ca vrea sa fie "exploatat" (dupa cum spuneti dvs)
de ex. pentru suma de 500 lei, care ar fi caderea dvs sa spuneti ca este
inacceptabila incheierea unui astfel de contract, in ciuda acordului explicit
al ambelor parti? In calitate de tert (chiar si economist fiind), eu nu pot
aprecia ex-ante valoarea muncii acelui individ oricat de mult mi-as dori.
Pentru simplul motiv ca nu stiu nici abilitatile reale ale angajatului, nici
alternativele acestuia de angajare, nici disponibilitatea de plata a patronului
pentru munca ce urmeaza a fi facuta. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Va rog sa nu ma interpretati gresit: NU sustin ca o astfel
de suma este suficienta macar pentru a acoperi traiul zilnic!!! Insa in
calitate de formatori de opinie (fiecare la locul lui in societate), trebuie sa
analizam obiectiv lucurile. Credeti ca daca angajatul ar fi avut si/sau stiut
de o alta alternativa de angajare in alta parte (unde munca lui sa fie
apreciata la o valoare mai mare) ar mai fi fost dispus sa se lase exploatat de
acel patron pentru 500 lei. Rezonabil este sa prezumam ca raspunsul este NU.
Prin urmare, nu spun ca angajatul respectiv ar trebui sa-i ridice statuie
patronului sau, dar trebuie sa recunoasca macar ca este "raul cel mai mic"
pentru el. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Puteti opina ca ar fi mai bine sa stea degeaba si sa
primeasca ajutor social de cca. 300 lei decat sa munceasca 21 zile pentru 500
lei cat am exemplificat eu anterior. Da, ar putea. Dar decizia aceasta trebuie
sa-i apartina DOAR lui, nu noua, in functie de preferintele si stringentele
sale si nu de aprecierilor noastre subiective - pentru ca atunci am iesi de pe
taramul pozitiv al stiintei si am intra (vrem nu vrem) in zona normativa a
judecatilor de valoare. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Retineti inca un lucru important referitor la ceea ce am
spus mai sus: poate presupuneti ca patronul are o putere de negociere mai mare
in raport cu potentialul angajat! Este foarte probabil, mai ales acum in
perioada de recesiune prelungita cu o rata a somajului ridicata. Dar nu poate
da nimeni vina pe patron cu privire la acest lucru! Si va explicati destul de
simplu. Insa va ofer un argument suplimentar sa vedeti ca situatia patronului
nu este asa de roza precum pare: cand isi vinde produsele pe piata se va
confrunta la randu-i cu o multitudine de clienti care sunt foarte pretentiosi,
care vor sa cumpere produsul (realizat si cu munca angajatului respectiv) doar
daca ii dai discount mai mare decat magazinul vecin etc. Prin urmare, daca
intelegem ca de fapt patronul este cel care se afla in menghina preturi -
costuri de productie, vom putea desprinde faptul ca preturile determina
costurile si nu invers. Daca populatia - prin deciziile de cumparare in functie
de venit - impune patronilor preturi mai mici, tot la fel patronii atunci cand
vor achizitiona materii prime vor fi nevoiti sa liciteze preturi mai mici, sa
cumpere forta de munca mai ieftina sau, in ultima instanta, sa substituie munca
cu capital tehnic. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Va ofer un exemplu empiric destul de usor de urmarit: in
conditiile in care procesul de creditare de la banci facilita oamenilor
achizitionarea de case, pretul acestora crestea substantial de la o luna la
alta. La randul lor intreprinzatorii din domeniu erau atrasi de mirajul
construirii de case si al profitului. Dar pentru asta aveau nevoie de factori
de productie mai multi (materiale de constructii, forta de munca, utilaje etc).
Probabil va aduceti aminte cum crestea pretul cimentului, fierului. La fel se
intampla si cu salariile cerute de angajati, indiferent ca aveau sau nu
calificarea necesara. De ce? Simplu. Pentru ca fiind din ce in ce mai putini
disponibili pe piata, puterea lor de negociere crestea. Evident ca si patronii
mareau pretul caselor scoase la vanzare, dar ceea ce vreau eu sa va fac sa
intelegeti este tocmai dinamica si interconectivitatea dintre cele doua piete
(cea a bunurilor si cea a factorilor de productie). Nu degeaba spunem in
economie ca cererea de munca deriva din cererea de bunuri!!!! <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
2. salariul minim (la fel ca orice alt pret minim) este in
mod aprioric peste nivelul stabilit in mod liber pe piata.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Daca lucrurile nu ar sta asa, atunci va intreb la ce bun
salariul minim?! Va sigur ca daca salariul minim ar fi stabilit la 300 lei
lunar, interventia guvernului nu va produce nicio modificare a salariilor
existente pe o piata libera (in care salariul este agreat liber intre parti
fara raportarea la o limita artificiala a guvernului). <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Dupa cum bine stiti, costul total cu salariul minim al unui
angajat nu este suma neta de 636 lei oferita angajatului, ci 1044 lei (net
+ toate contributiile virate de firma la stat. Daca salariul minim brut
garantat in plata va creste la 1050 lei - cum doreste guvernul - anvelopa
salariala totala ce trebuie suportata de patron este 1292 lei, adica cu 248 lei
mai mult decat in prezent (la nivelul unui an, efortul suplimentar este de
2.976 lei cu acel angajat). <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Iar daca acceptati functionarea legii cererii, veti intelege
cu usurinta de ce atunci cand un pretul unui anumit factor de productie (cu
o valoare data a productivitatii marginale)
creste, cumparatorul- patron va incerca substituirea lui cu un altul relativ
mai ieftin. La acelasi salariu acordat, va prefera pe cel ce are o
productivitate mai mare. Tocmai de aceea spuneam noi in scrisoare ca salariul
minim nu mareste veniturile celor angajati si care au productivitatea cea mai
mica, ci ii face mai degraba someri. Iar exemplele celor afectati continua cu
tinerii fara experienta, cu etniile discriminate etc. Inchipuiti-va spre
exemplu, un rrom care doreste sa se angajeze chiar pentru un salariu de 500 lei
(stiind ca nu are experienta, dar si pentru ca este constient ca poate fi
obiectul unei discriminari negative pe piata muncii). Singura lui modalitate de
a se promova - si a-i fi un pic mai bine decat asistat social - este sa-i ceara patronului un salariu mai mic decat un
angajat de etnie majoritara care cere sa spunem 636 lei. Daca ar fi
discriminat, patronul ar fi trebuit sa suporte din buzunar diferenta de 136 lei
drept cost al discriminarii. Ce se intampla daca statul obliga patronul sa
plateasca 636 lei pentru munca unui angajat, indiferent ca este majoritar sau
minoritar? Ii reduce patronului costul discriminarii la zero. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Dar substituirea poate fi facuta si cu elemente de capital
tehnic fix. In masura posibilitatilor, patronul nostru, presat de preturile
mici cerute de clienti si de nevoia de a supravietui pe piata, va incerca
inlocuirea muncii care a devenit artificial mai scumpa (fara un plus de
productivitate) cu utilaje, tehnologii care sa faca acelasi lucru. Prin urmare,
noi spunem ca nu este inelastic la dinamica salariului pentru ca nici piata nu
este inelastica la pretul practicat de el pe piata.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
Sau poate fi sacrificat pur si siplu locul de munca. Este
decizia individuala a patronului si nu indraznesc sa-i spun eu ce sa faca
pentru ca nu se cade si pentru ca nu am niciun drept so fac. Eu pot insa sa
constat si sa analizez comportamentul sau si trebuie sa recunoastem amadoi ca
(in mod cert) nu vom asista la cresterea numarului angajatilor sai. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Daca am putea creste artificial salariile oamenilor fara a
tine cont de legitatile economice fundamentale, eu cred ca n-ar trebui ca
guvernul sa se limiteze doar la 1050 lei pentru ca in fond plusul net este de
doar 141 lei, oricum insuficienti pentru acoperirea cosului lunar de consum.
Incercati sa va imaginati cum guvernul va creste de la 1050 lei la 2050 lei,
apoi la 3050 lei, 4050 lei... pentru a ajunge din urma salariul minim al
tarilor dezvoltate. Tot vrem sa ajungem la nivelul lor, nu-i asa? Exercitiul pe
care vi-l propun nu trebuie considerat lipsit de utilitate practica, ci din
contra. Ne ajuta pe toti sa intelegem cum stiinta economica este necrutatoare
fata de erorile de logica (vorba lui Thomas H. Huxley). <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Ar mai fi multe lucruri de spus si analizat. Totusi, nu pot
sa inchei fara sa spun urmatorul lucru. Desi ar putea parea o masura buna in
ochii multora, in ochii economistilor lucrurile se vad altfel nu pentru ca noi,
economistii, vrem sa fim impotriva poporului, ci pentru ca noi intelegem poate
mai bine efectele pe termen scurt cat si pe cele pe termen lung, efectele
asupra celor vizati cat si asupra celor care nu se vad, ca sa-l citez pe F. Bastiat.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
In final, manat de dorinta sincera de a avea in continuare o
dezbatere deschisa si specifica tinutei academice, imi permit sa deschid o
punte a solutiilor ce ar putea fi acceptate de toti, indiferent ca sunt sau nu
impotriva salariului minim. Daca suntem cu adevarat preocupati de binele celor
napastuiti (cum i-am numit eu in titlul articolului postat pe blogul personal),
exista solutii mai bune decat cresterea salariului minim: introducerea unei
deduceri fiscale suplimentare pentru cei ce venitul salarial sub nivelul XXX
astfel incat sa le creasca veniturile nete cu 141 lei (diferenta exacta dintre
636 si 777 lei salariile nete prezent si viitor). <o:p></o:p></div>
<span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 11.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;"><br /></span>
<span style="line-height: 115%;"><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;">Iar daca guvernul si apologetii sai nu vor dori
acest lucru (ceea ce nu vreau sa va surprinda), va veti da seama ca de fapt nu
le pasa de cei multi si napastuiti pe umarul carora plang, ci doar de finantele
bugetului de stat! Nu-i asa ca e bine sa faci bine, dar sa fie pe spatele
altuia?! </span></span><br />
<br />
<br />Gabriel Staicuhttp://www.blogger.com/profile/05394750122372898199noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5143493350243774527.post-17995791274800064092014-12-10T12:30:00.000+02:002014-12-10T12:30:06.553+02:00Business Lunch - discutii pe teme economice controversate<a href="http://www.arhiva.the-money-channel.ro/business-lunch-09-12-2014/" target="_blank">http://www.arhiva.the-money-channel.ro/business-lunch-09-12-2014/</a><br />Gabriel Staicuhttp://www.blogger.com/profile/05394750122372898199noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5143493350243774527.post-34131784294173112102014-12-08T11:47:00.002+02:002014-12-08T11:48:22.198+02:00Daca vreti BINELE celor mai napastuiti de soarta, NU cresteti salariul minim! Scrisoare deschisa adresata guvernantilor Am semnat alaturi de cativa profesori de economie, intreprinzatori privati si altii preocupati in mod real de binele fiecarui locuitor al cetatii numita Romania, o <a href="http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-18776612-cresterea-salariului-minim-este-distructiva-pentru-economie-arata-intr-scrisoare-deschisa-adresata-presedintiei-guvernului-grup-format-din-33-profesori-economisti-antreprenori-manageri.htm" target="_blank">scrisoare deschisa</a> trimisa Presedintelui, Guvernului si ministrului de resort in care sustinem ca este o masura anti-economica si loveste predilect chiar in cei pe care guvernul doreste sa-i ajute.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgfYdc6N5uYABn5HztjQhGgfdIXjDVdV7f9Xg3BKqgyR0TidtpSUcciEdCquqOJ_oYeaN18CUaf9K3xkuspmXO6zTz8k7lwW77x0EUm0r99qrgpJWT4gxNu_4aOiarp_CxD7F0Lx5SMCn4/s1600/images.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgfYdc6N5uYABn5HztjQhGgfdIXjDVdV7f9Xg3BKqgyR0TidtpSUcciEdCquqOJ_oYeaN18CUaf9K3xkuspmXO6zTz8k7lwW77x0EUm0r99qrgpJWT4gxNu_4aOiarp_CxD7F0Lx5SMCn4/s1600/images.jpg" /></a></div>
<br />
<br />
Argumentele mele, pe care fiecare este liber sa le analizeze, sustina sau chiar sa le critice, sunt prezentate <a href="http://www.ecol.ro/content/despre-%E2%80%9Ebinefacerile%E2%80%9D-salariului-minim" target="_blank">aici</a>.Gabriel Staicuhttp://www.blogger.com/profile/05394750122372898199noreply@blogger.com4tag:blogger.com,1999:blog-5143493350243774527.post-43783876799614114472014-12-08T11:33:00.000+02:002014-12-08T11:33:46.220+02:00Recenzie la "Capitalismul. Logica Libertatii" Este o recenzia scrisa de Claudiu Vranceanu, redactor sef al WallStreet.ro, imediat dupa lansarea cartii la Humanitas. Detalii <a href="http://vrinceanu.ro/capitalismul-logica-libertatii-o-investitie-pe-termen-lung/" target="_blank">aici</a>.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgIOecPj-9U-Ux2Z_h_Ychq1goRCeDzBys0Dbv9-MbR4s1lG72zc4LlBEUkS2cbgJZ-U8AIlr-RaUaxXHZ8632IXQXc8Lqih19bGmD4wiImjuc0TAgFCX7C-Ld_71jmx6YF7C7YGA0lJwc/s1600/timthumb.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgIOecPj-9U-Ux2Z_h_Ychq1goRCeDzBys0Dbv9-MbR4s1lG72zc4LlBEUkS2cbgJZ-U8AIlr-RaUaxXHZ8632IXQXc8Lqih19bGmD4wiImjuc0TAgFCX7C-Ld_71jmx6YF7C7YGA0lJwc/s1600/timthumb.jpg" height="160" width="320" /></a></div>
<br />
<br />
Ce mi s-a parut insa interesant este modul in care a catalogat-o: o investitie pe termen lung!Gabriel Staicuhttp://www.blogger.com/profile/05394750122372898199noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5143493350243774527.post-65798755073898641782013-10-27T19:21:00.002+02:002013-10-27T19:21:38.170+02:00Impozitati din toate colturile Romaniei, uniti-va!La ordinul Prim-Ministrului Romaniei Victor Ponta, angajatii ANAF au inceput sa trimita somatii preventive contribuabililor de toate felurile si marimile. Tema somatiei: plata fara intarziere a darilor la stat si punerea in ordine a documentele contabile pentru o eventuala vizita din partea Fiscului!<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiYza9ln9MxaD-O4XqvI5aF9q9xKTI1XcyqVZnknI9GJC6tloxSETBLBoO2ol11KgojkHvY1hI8MKaaBMHOXRIIX5y4Q7-XdF1XgDZgeCJMAGhbpdP4589P_WZcQy66LKJXMjed9h9XaM4/s1600/patroni_luat_lapuricat_29158000+(1).jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="171" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiYza9ln9MxaD-O4XqvI5aF9q9xKTI1XcyqVZnknI9GJC6tloxSETBLBoO2ol11KgojkHvY1hI8MKaaBMHOXRIIX5y4Q7-XdF1XgDZgeCJMAGhbpdP4589P_WZcQy66LKJXMjed9h9XaM4/s320/patroni_luat_lapuricat_29158000+(1).jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<br />
Incasarile reduse din septembrie se datoreaza si faptului ca miliardul de lei profit de la BNR si impozitul pe profit de la bancile comerciale s-au evaporat si au dat peste cap ecuatia bugetara. Deoarece provizioanele suplimentare constituite in sistemul bancar conform noilor reglementari sunt inregistrate ca si cheltuieli in bilant, acestea diminueaza baza de impunere fiscala. Si uite asa, Guvernul va primi de la banci zero lei, <a href="http://www.realitatea.net/actiune-in-forta-a-fiscului-disperat-ca-nu-strange-bani-la-buget-trimite-somatii-in-masa_1298692.html" target="_blank">conform declaratiei</a> PM Ponta.<br />
<br />
Cum ar fi daca si noi, umilii contribuabili de rand, ne-am putea constitui provizioane (sau "bani albi pentru zile negre"), platind astfel mai putin la stat? Ca doar avem suficiente motive sa ne gandim ca vor veni zile negre dupa 1 ianuarie 2014!!!<br />
<br />
PS. Un prieten imi relata zilele trecute ca a primit pe 28 septembrie o notificare cu titlu executoriu (sau cam asa ceva) pentru ca nu isi platise TVA-ul aferent lunii august, chiar daca acesta a justificat ulterior cu extrasul de la banca cum ca la buget intrasera banii deja din TVA-ul platit de el in termen. Surprinderea mi-a fost si mai mare atunci cand mi-a spus ca in mod normal doar dupa data de 30 ale lunii ar fi putut primi, conform legii, astfel de notificare! E clar pentru toti ca trebuie sa luam tot mai in serios serialul preferat al guvernantilor de toate culorile: Tom - fiscul - si Jerry - contribuabilul.<br />
<br />Gabriel Staicuhttp://www.blogger.com/profile/05394750122372898199noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5143493350243774527.post-59773549717357070482013-09-18T11:12:00.003+03:002013-09-18T11:12:19.683+03:00Imparatul este... gol! <div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
Incet, incet, guvernele europene sunt nevoite sa recunoasca decesul "statului providential". Recent, a fost randul Olandei sa spuna ca e nevoie de schimbari radicale, de reforme structurale, in special in domeniul asigurarilor sociale si al sanatatii pentru ca... "asa nu se mai poate!". </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEigbDnpjFhdgAUqAFdzCzaHvZtrn32T_s23mWFI9nYYFtJoxueGKZMqGM_dDIBKWLZJyTXzz_Uk93UR4LfVwkW-D0tUgmEza7OTrHgfjLOnDLZU94DrpFtGlJ1a3x8CtXWX8HIRZyVEawE/s1600/images.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="164" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEigbDnpjFhdgAUqAFdzCzaHvZtrn32T_s23mWFI9nYYFtJoxueGKZMqGM_dDIBKWLZJyTXzz_Uk93UR4LfVwkW-D0tUgmEza7OTrHgfjLOnDLZU94DrpFtGlJ1a3x8CtXWX8HIRZyVEawE/s320/images.jpg" width="320" /></a></div>
<div>
<br /></div>
Iata <a href="http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-15598969-guvernul-olandei-anunta-sfarsitul-statului-providential-forma-clasica.htm" target="_blank">ce spune</a> Regele Olandei, Wilhelm Alexander, "Statul providenta clasic din a doua jumatate a secolului XX a ajuns la reglementari pe acest teren care au devenit nesustenabile in forma lor actuala", iar indemnul sau catre concetateni a fost unul clar: "Tuturor celor care <b>pot</b> li se cere sa-si asume responsabilitatea propriilor vieti si ale celor apropiati".<div>
<br /></div>
<div>
Ma intreb insa daca nu e nevoie si de un alt verb in afara de "a putea", de exemplu "a vrea". In conditiile in care regulile/legile in societate sunt facute in asa fel incat este mai bine sa stai (pe banii altora) si sa ai parte de tot felul de beneficii sociale (indiferent sub ce forma), ce stimulent ai avea sa treci in barca celor muncesc si incarca sacul numit "buget de stat"?</div>
<div>
<br /></div>
<div>
Ma bucur ca usor, usor, de voie sau de nevoie, guvernantii inteleg un principiu economic fundamental pe care se bazeaza actiunea umana: "Oamenii reactioneaza la stimulente", adica isi fac calcule cost-beneficiu si isi ajusteaza comportamentul in functie de regulile prevalente din societate astfel incat sa obtina maxim de efect cu minim de efort. Daca e mai rentabil sa muncesti decat sa stai si sa astepti milostivirea altora, vei munci. Sau invers, daca vezi ca din putinul tau castigat prin munca, iti ramane dupa impozitare mai putin decat daca ai sta acasa, vei sta cu siguranta acasa chiar daca munca te-ar innobila!</div>
<div>
<br /></div>
<div>
Si inca ceva mai trebuie invatat de catre politicieni! Ca statul nu este o vaca ce este mulsa pe Pamant si este hranita cu nutret din Cer! Spuneam mai demult ca in Europa tot mai multi au prins gustul laptelui primit "gratuit" de la stat, chiar daca trebuie sa stea putin la coada pentru a-l obtine! Efectul pe termen scurt si mediu este ca tot mai multa forta de munca din societate trece din sfera productiva in sfera consumatoare. Efectul pe termen mai lung este ca Vaca va avea mai putin lapte pentru ca, ce sa vezi: nu prea mai are pasune de unde sa se hraneasca (a se citi contribuabili). Iar finalul dramatic este usor de intrevazut daca nu se iau masuri de inversare a trendului: moare si vaca si cei aflati la coada! </div>
<div>
<br /></div>
<div>
Dar stati linistiti! Guvernele vegheaza acum la trezirea societatii la realitate! </div>
<div>
<br /></div>
Gabriel Staicuhttp://www.blogger.com/profile/05394750122372898199noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5143493350243774527.post-69849781420954702212013-08-31T21:23:00.001+03:002013-08-31T21:24:37.379+03:00Gazoductul strategic Iasi-Ungheni finalizat in mai putin de o saptamana!La inceputul acestei saptamani, se lansa cu surle si trambite gazoductul Iasi - Ungheni. Televiziune, promisiuni, deadline-uri pana la sfarsitul anului etc. Iata ce a rezultat dupa mai putin de o saptamana:<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<iframe allowfullscreen='allowfullscreen' webkitallowfullscreen='webkitallowfullscreen' mozallowfullscreen='mozallowfullscreen' width='320' height='266' src='https://www.youtube.com/embed/WWikbSpMOsE?feature=player_embedded' frameborder='0'></iframe></div>
<br />
Sa ne intrebam cum se poate asa ceva? Propun sa lasam naivitatea deoparte si mai bine sa descifram o chestiune extrem de importanta: mascarada asta a fost facuta cu sau fara voia celor de la guvernare? Daca acest constructor a actionat de capul lui, propun sa asteptam sa vedem consecintele! Dar daca nu a fost vina lui? Atunci inseamna ca Romania nu vrea sau<b> </b>mai degraba <b>nu poate</b> semna Declaratia de independenta energetica a Republicii Moldova. Motivul: l-am calcat pe coada pe Marele Vecin cu sediul la Kremlin, iar premierul Ponta nu a reusit sa-l impace (asa cum declarase initial).<br />
<br />Gabriel Staicuhttp://www.blogger.com/profile/05394750122372898199noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5143493350243774527.post-72145221049334307142013-04-14T21:29:00.003+03:002013-04-14T21:47:11.545+03:00Invitatie la lansare!Vă invit marţi, 16 aprilie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, pentru lansarea cartii <a href="http://ecol.ro/carte/capitalismul-logica-libertatii">Capitalismul. Logica libertăţii</a> la care am lucrat, alaturi de cativa colegi, in ultimul timp.<br />
<div>
<br /></div>
<div>
<img src="https://fbcdn-sphotos-f-a.akamaihd.net/hphotos-ak-ash3/534406_458683247541337_1717120323_n.jpg" /></div>
Gabriel Staicuhttp://www.blogger.com/profile/05394750122372898199noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5143493350243774527.post-632780185508410582013-04-14T21:24:00.002+03:002013-04-14T21:25:31.597+03:00Ce sta in spatele experimentului bancar din Cipru?Recunosc ca mi-am pus singur o intrebare destul de grea, dar la care ma incapatanez sa gasesc o logica aflata undeva in spatele fenomenului. Pentru ca s-ar putea sa fie totusi una...<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgUAhJBFhT1r_BhBs2fOG9ZyrfeuBz_xmunWCMQvvNpZpmssUrYIiWx2Ue0Ycq7Bff4qz0JNOEXQbAwzv1x3fCFf1Jiwy9_uMUfGlMfp_-YvQfTgTK_zHXD9ayMTZz9TZOJomAK7ql98zw/s1600/images+(1).jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgUAhJBFhT1r_BhBs2fOG9ZyrfeuBz_xmunWCMQvvNpZpmssUrYIiWx2Ue0Ycq7Bff4qz0JNOEXQbAwzv1x3fCFf1Jiwy9_uMUfGlMfp_-YvQfTgTK_zHXD9ayMTZz9TZOJomAK7ql98zw/s1600/images+(1).jpg" /></a></div>
<br />
<br />
Nu voi analiza aici probabilitatea destul de mare de confiscare (a se citi expropriere) pana la 60% din banii depozitati in banci de catre indivizii mai "bogati". Sunt convins ca prevederea bruxelleza va fi implementata indiferent de reactiile nostre. Asa se explica si presiunile UE asupra sistemului bancar austriac de a "relaxa" clauzele privind secretul bancar si transparenta informationala, adica mai pe sleau: arata-ne mai repede ce bogati sunt pe listele deponentilor tai si cam cat au... pentru a putea estima, evident econometric, impactul fiscal al eventualei exproprieri! Comentarii utile pe aceasta tema gasiti <a href="http://logec.ro/redresarea-bancilor-prin-legitimarea-risipei-si-mini-responsabilitatea-limitata/?utm_source=rss&utm_medium=rss&utm_campaign=redresarea-bancilor-prin-legitimarea-risipei-si-mini-responsabilitatea-limitata" target="_blank">aici</a> sau <a href="http://cristianpaun.finantare.ro/2013/03/19/de-ce-e-periculos-cazul-cipru/" target="_blank">aici</a> sau <a href="http://mises.ro/1034/" target="_blank">aici</a>.<br />
<br />
Haideti sa luam ca fiind luata decizia de nationalizare a unei parti din depozitele la termen de peste 100.000 euro pe intreg cuprinsul Europei, evident cu conditionalitatile de la Bruxelles e.g. sistemul bancar din tara respectiva sa fie aproape de a-si da duhul. Si, intre noi fie vorba, nu suntem departe de falimentul rezervei fractionare si a cadrului institutional sub care opereaza bancile in prezent. Care ar putea fi reactiile asteptate din partea oamenilor (deponenti mici si mari)? Nesiguranta impusa peste noapte si trecerea de la calitatea de deponent intr-o banca (relativ) sigura la cea de "investitor care-si asuma riscuri" atunci cand isi plaseaza banii in sistemul bancar vor aduce in prim plan retrageri masive de bani din banci. Cat de "masive" mai raman dupa taxarea stabilita de UE.<br />
<br />
Unde ar putea merge acesti bani? Voi incerca sa trasez cateva din directiile spre care s-ar putea indrepta aceste fonduri lichidizate peste noapte si, de aici, putem desprinde raspunsul la titlul acestui post.<br />
<br />
1. in paradisuri fiscale este aproape exclus si pentru ca iadurile fiscale (a se citi tarile cu fiscalitate ridicata) au avut grija sa le diminueze atractia! Cipru este un astfel de caz, nu-i asa?!<br />
<br />
2. in titluri de stat, poate. Chiar daca unele tari sunt mai solvabile decat altele, vor exista probabil multi care sa isi plaseze economiile lichidizate in astfel de active. Cine castiga? Tari precum Germania sau Franta care vor avea parte de o oferta de imprumuturi mai mare, deci pot impune o dobanda mai mica. Astfel, finantarea deficitului bugetar va fi cu costuri mai mici. In plus, chiar daca datoria suverana creste, pe termen scurt guvernele respective dispun de bani ieftini si fara a produce inflatie! Cine sunt pilonii deciziilor in UE?<br />
<br />
3. in actiuni si obligatiuni pe bursa. ar putea reprezenta o alternativa second-best, dar totusi o alternativa. Asfel, mai marii UE pun umarul la relansarea burselor printr-un grad mai ridicat de lichidizare si de "reorientare" a ofertei de imprumuturi. Si pentru ca sectorul bancar trebuie curatat, asa cum a precizat <a href="http://www.mediafax.ro/economic/lagarde-zona-euro-trebuie-sa-continue-sa-curete-si-sa-recapitalizeze-sectorul-bancar-10731670" target="_blank">aici </a>sefa FMI, Christine Lagarde, de ce sa nu experimentam noi o reorientare controlata de la banci catre burse?!<br />
<br />
4. in sectorul imobiliar. este cunoscut faptul ca acesta a cunoscut o cadere puternica dupa 2008 aproape in toate tarile afectate de criza financiara. Si, pentru ca in general bunurile de folosinta indelungata precum apartamentele si casele intra in categoria investitii (chiar si in contabilitatea macroeconomica), de ce nu s-ar da un implus acestui sector? Ca poate cei care vor fi scos banii de la banci de frica pierderii lor, n-or avea o teama asa de mare fata de calitatea de real estate investor. Unde mai pui ca activul de real estate nu este un activ "mort" ci unul care iti poate produce venituri din chirii. Asa, sforarii din spatele usilor inchise, pot rezolva si problema somajului ridicat in UE. Deci, uite cum teama de revolte sociale si de pierdere a credibilitatii esafodajului european poate rezolva si probleme sociale acute!<br />
<br />
5. in monede a caror putere de cumparare este relativ stabila. Adica, aceea din tara in care guvernul nu tipareste bani brat la brat cu FED, BCE, BOE sau BOJ. Evident ca in timp, moneda respectiva se va aprecia in raport cu dolarul, euro, lira sau yenul si aceasta alternativa poate fi privita ca o forma de hedging de eventualii investitori. Avem un caz recent, cel al Elvetiei si CHF-ului. Insa, fuga capitalurilor catre CHF a determinat interventia binevoitoare a BCE si ajustarea in jos a cursului CHF printr-o ancorare sanatoasa de euro (numita de specialisti flotare controlata). Asta ca sa ne iasa odata din cap si noua, si pietelor financiare, ca nu se pot pune cu puterea (politica). <br />
<br />
In concluzie, putem spune ca experimentul Cipru ajuta guvernele sa-si promoveze in continuare, fatis sau nu, interventionismul de sorgine keynesista si sa-si relaxeze constrangerile bugetare pentru a salva aparentele termenului scurt, pentru ca, nu-i asa (!) pe termen lung suntem toti morti! Insa, legitatile economice ce vor actiona ca urmare a experimentelor politice nu ne-au iertat si nu ne vor ierta niciodata! Insa, cine va suporta costurile?<br />
<br />Gabriel Staicuhttp://www.blogger.com/profile/05394750122372898199noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5143493350243774527.post-38998648810612559962013-04-02T12:48:00.003+03:002013-04-02T12:50:17.681+03:00Buchanan... despre mostenirea politica a Lordului Keynes<div>
Recomand cu caldura studentilor mei (si tuturor celor satui de idolatrizarile mainstream) ultima carte a lui Buchanan si Wagner intitulata "<a href="http://www.humanitas.ro/humanitas/democra%C5%A3ia-%C3%AEn-deficit" target="_blank">Democratia in deficit. Mostenirea politica a Lordului Keynes</a>", aparuta recent la Humanitas. Pentru cei care au citit deja "Economia intr-o lectie", aceasta carte reprezinta poate cea mai buna continuare a lecturii in domeniul economic. Veti vedea, inca o data, cum teoria keynesista este o Matrioska ce ascunde picioare (fundamente) de lut.</div>
<div>
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj0-DbyurVJBArEc3CxzBrqQiAq1NKuW5T26-6O4weJer_khAw11IL2gHRTgYfvE_Rw4qN-bGRe_P8FRJ3lnKSOLRUmEgPg6XS4isjDoUd7NuMM0bmDGfwSyKUC3XEMWLxh6FDG2bfIsdw/s1600/978-973-50-3624-9.promo.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj0-DbyurVJBArEc3CxzBrqQiAq1NKuW5T26-6O4weJer_khAw11IL2gHRTgYfvE_Rw4qN-bGRe_P8FRJ3lnKSOLRUmEgPg6XS4isjDoUd7NuMM0bmDGfwSyKUC3XEMWLxh6FDG2bfIsdw/s1600/978-973-50-3624-9.promo.jpg" /></a></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<br /></div>
Si va asigur ca introducerea facuta de Tollison nu surprinde toate invatamintele ce pot fi trase din aceasta carte....„Democraţia în deficit reprezintă una dintre primele încercări cuprinzătoare de a aplica principiile analizei opţiunilor publice la teoria şi politica macroeconomice. Preocuparea centrală a cărţii a fost de a examina preceptele simple ale economiei keynesiste prin prisma teoriei opţiunilor publice, ea deschizând calea către teoria modernă a ciclului economic-politic. Analiza opţiunilor publice este într-un contrast izbitor cu analiza timpurie a keynesiştilor şi monetariştilor, care presupuneau că economiştii se situează în afara şi deasupra politicului, oferind politicienilor şi bancherilor centrali sfaturi care vor fi adoptate automat. Această abordare a macroeconomiei este astăzi depăşită datorită unor lucrări precum Democraţia în deficit, interesate de regulile de poli tică fiscală şi monetară chemate să ghideze politica monetară pe termen lung.“<br />
<div>
<br /></div>
<div>
PS. Il felicit pe prietenul si fostul meu coleg, Radu Simandan pentru initiativa de a traduce aceasta lucrare.</div>
Gabriel Staicuhttp://www.blogger.com/profile/05394750122372898199noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5143493350243774527.post-53516376869921648622012-11-21T20:25:00.002+02:002012-11-21T20:30:55.764+02:00I, Pencil. Lectii simple despre cooperare sociala si diviziunea munciiMultumesc lui <a href="http://mises.ro/" target="_blank">Tudor Smirna</a> pentru pont.<br />
<br />
"I, Pencil" este probabil cel mai cunoscut eseu scris de Leonard Read, un consecvent ganditor liberal, propovaduitor asiduu al principiilor economice sanatoase, la care stiinta economica pare sa se mai raporteze din ce in ce mai vag si oportunistic. Acest post il dedic in special studentilor mei, tineri energici care (inca) au vise si disciplina.<br />
<br />
Varianta scrisa poate fi gasita <a href="http://www.econlib.org/library/Essays/rdPncl1.html" target="_blank">aici</a>. <br />
Dar, pentru multi, varianta video poate fi solutia mai buna. Enjoy it!<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<iframe allowfullscreen='allowfullscreen' webkitallowfullscreen='webkitallowfullscreen' mozallowfullscreen='mozallowfullscreen' width='320' height='266' src='https://www.youtube.com/embed/IYO3tOqDISE?feature=player_embedded' frameborder='0'></iframe></div>
<br />Gabriel Staicuhttp://www.blogger.com/profile/05394750122372898199noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-5143493350243774527.post-62289746707561229912012-11-20T13:49:00.001+02:002012-11-21T20:32:07.951+02:00Relatari dure din Grecia secolului XXIAs mai putea intitula acest post si "Atentie, romani! Nu radeti... pt ca se ia!" Ceea ce este publicat intr-un <a href="http://online.wsj.com/article/SB10001424127887324439804578107181181360370.html" target="_blank">material din WSJ</a> pare desprins din vremuri foarte indepartate. Dar, surpriza! Este chiar Grecia zilelor noastre, o tara prabusita din mai toate punctele de vedere. Cititi-l cu luare aminte!<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg4uZYLokgy8XhLqROFwC63IcnjsLksT5PeI2Xin3ykK96WoPuOWgXQhJZXcjxt2quruw8BDSX1ZPQIHAhyphenhyphenIqq0wZ-MIqu9452YCI88tKgJy1b09Cb_tC9oWDFljo2Nlx1HZM-yMPXqFqI/s1600/OB-VJ960_1118gk_D_20121118151226.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg4uZYLokgy8XhLqROFwC63IcnjsLksT5PeI2Xin3ykK96WoPuOWgXQhJZXcjxt2quruw8BDSX1ZPQIHAhyphenhyphenIqq0wZ-MIqu9452YCI88tKgJy1b09Cb_tC9oWDFljo2Nlx1HZM-yMPXqFqI/s1600/OB-VJ960_1118gk_D_20121118151226.jpg" /></a></div>
<br />
Iata un extras: "For decades, Panagiotis Triantafyllopoulos worked in Athens as a printer and graphic designer, most recently making slick packaging for multinational drug companies. Now the 54-year-old spends his days gathering firewood, tending chickens and preparing for the olive harvest in this hillside village in southwestern Greece. Unable to find a job more than two years after he was laid off, Mr. Triantafyllopoulos felt he had little choice but to return to his birthplace here this past summer and try to survive on what he can glean from his family's small plot of land. "I'm a nouveau poor," said Mr. Triantafyllopoulos, who went to Athens as a teenager in 1975, part of a wave of young people moving from Greece's agricultural hinterland to its cities. "It was a difficult decision to come back. We had dreams of something bigger."<br />
<div>
<br /></div>
<div>
Aceleasi vise le-au avut si probabil inca le mai au multi romani. Insa, parca distanta dintre vis si realitate devine tot mai mare. Tocmai de aceea este bine ca noi sa incetam sa mai ignoram importanta votului electoral si sa ne mai lasam in continuare pacaliti de acei politicieni care vad gogosi peste gogosi... ca doar nu-i doare aluatul! Atfel directia e una singura: sa ingrosam randurile celor care se intorc in mediul rural, la autoconsum si sistemul economiei arhaice. </div>
<div>
<br /></div>
<div>
PS: recomand cu caldura sa cititi postul <a href="http://logec.ro/de-ce-vand-politicienii-gogosi/" target="_blank">De ce vand politicienii gogosi?</a> al prietenului meu Bogdan Glavan.</div>
Gabriel Staicuhttp://www.blogger.com/profile/05394750122372898199noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-5143493350243774527.post-83339190656557197402012-11-18T11:10:00.000+02:002012-11-18T11:18:58.137+02:00Joaca de-a predictia. Cazul cursului de schimbPresa economica romaneasca nu conteneste sa aplece urechea la tot felul de prezicatori si prezicatoare - ba analisti, ba MBA-isti, ba finantisti, ba chiar neavizati - cu privire la cum va evolua cursul de schimb al euro, la rata de crestere economica in anul sau trimestrul ce vine etc.<br />
<div>
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEitq4gjOJPGwKHu0KBSlvbShRXowvk9UoWIE7QyJuvyaeDvsz-bwGo50ReUYaL97pDD_LRrq2ZGz3DBBm7TGX7azosXLo_oT4teisCcdQRbp5b0alPKOqpaI1DTqNhBzdHUrt4b82mKHs0/s1600/images.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="111" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEitq4gjOJPGwKHu0KBSlvbShRXowvk9UoWIE7QyJuvyaeDvsz-bwGo50ReUYaL97pDD_LRrq2ZGz3DBBm7TGX7azosXLo_oT4teisCcdQRbp5b0alPKOqpaI1DTqNhBzdHUrt4b82mKHs0/s200/images.jpg" width="200" /></a></div>
<div>
<br />
<div>
Iata un <a href="http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-13627305-analistii-financiari-bancari-estimam-curs-mediu-decembrie-4-55-lei-euro-crestere-medie-0-5-cel-mai-rau-scenariu-indica-curs-4-7-lei-euro-usoara-recesiune-0-1.htm">exemplu recent</a>: "Estimam un curs mediu in decembrie de 4,55 lei/euro si o crestere medie de 0,5%. Cel mai rau scenariu indica un curs de 4,7 lei/euro si o usoara recesiune, de -0,1%", a declarat vineri..." un filosof autohton al cursurilor valutare.<br />
<div>
<br /></div>
<div>
Si analiza continua cu o ilustrare grafica:</div>
<div>
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgsPjj2K0PPGVreJIzPFiSuaDAiIKUx3vjNP0S66o7zsUGGy9a2B8aSU3ALEAhixsA0lCBJ0o4H-lpxZnVKyCi6VYPxBO8Z-oHC9igkIMMI1iWtGb2-iIew1jqtdqnx_j09GvbDCxFuTCo/s1600/image-2012-11-16-13627373-0-curs1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="217" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgsPjj2K0PPGVreJIzPFiSuaDAiIKUx3vjNP0S66o7zsUGGy9a2B8aSU3ALEAhixsA0lCBJ0o4H-lpxZnVKyCi6VYPxBO8Z-oHC9igkIMMI1iWtGb2-iIew1jqtdqnx_j09GvbDCxFuTCo/s320/image-2012-11-16-13627373-0-curs1.jpg" width="320" /></a></div>
<div>
Evident ca pentru orice om cu scaun la cap superioritatea si emfaza manifestata de acesti "nostradamusi" ai epocii noastre ar trebui sa tratata daca nu cu dispret , macar cu reticenta. In orice caz nu trebuie sa te iei dupa prescrierile acestora in alocarea propriilor resurse, chiar daca predictiile deriva dintr-o modelare economica "riguroasa". Pentru ca, in realitate, prezicerile lor nu au nimic stiintific. Evidenta ex-post ce arata mai mereu ratarea predictiei nu-i face pe acesti analisti sa plece capul si sa-si vada limitele firesti. Limite pe care chiar stiinta economica le are in aceasta privinta. Diferenta este ca, spre deosebire de ei, stiinta economica nici macar nu se bazeaza pe astfel de tinte. Iata de ce!</div>
</div>
<div>
<br /></div>
<div>
Cursul de schimb al leului (de exemplu) in raport de o alta moneda (euro) este dat de raportul dintre puterile de cumparare, adica de cantitatea de bunuri si servicii ce poate fi cumparata cu un leu, respectiv cu euro. Iar puterea de cumparare a monedei depinde, la randu-i, de nivelul preturilor din economie. Daca, spre exemplu, preturile in Romania cresc, atunci cu un leu putem cumpara mai putine bunuri, ceea ce inseamna o reducere a puterii de cumparare a monedei nationale. Ca efect, leul devine "mai slab" in fata altor monede, precum euro. Adica, economic vorbind, se depreciaza. Sintetizand, cursul de schimb al leului este invers proportional cu evolutia preturilor din Romania si direct proportional cu evolutia preturilor in UE(M). </div>
<div>
<br /></div>
<div>
Prin urmare, toti acesti prezicatori ar trebui sa detina ex-ante (in To) informatii cu privire la cum vor evolua preturile in T1. Adica, de fapt, in momentul prezicerii ei stiu exact cum vor evolua preferintele consumatorilor si cererea pentru diferite bunuri, cum vor evolua preturile resurselor si productia de bunuri oferita pe piata romaneasca si europeana, cum vor evolua exporturile si importurile, cata emisiune monetara va face BNR respectiv BCE, cate investitii straine (directe, de portofoliu etc) vor intra in Romania, cate investitii straine vor fi lichidate, cati bani vor fi trimisi de capsunari, cu cati bani vor pleca turistii romani in concediul din afara samd. Iar acestia sunt doar cativa dintre factorii care influenteaza raportul dintre leu si euro. Or fi auzit ei oare de <i>limitele cunoasterii, </i>de unde deriva firesc <i>cunoasterea limitelor</i>? Pare-se ca nu.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
Iar jocul scenariilor optimist vs. realist vs. pesimist devine asadar mimat pe scara larga, de la FMI pana la Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania. Va mai aduceti aminte cand venea Fondul si estima o crestere de doar 3,5% din cauza unei confluente de factori perturbatori "conjuncturali", interni si externi. Si mereu, cand revin in Romania, progozele sunt tot mai pesimiste. In fine, sunt multe exemple de dat, dar ce ne mai mira?! </div>
<div>
<br /></div>
<div>
Just for the record: un singur economist, fiindu-mi profesor prin anul III de facultate, a reusit sa prezica cu o precizie de ceasornicar cursul valutar al leului. Desi, ratiunea imi spunea ca e ceva in neregula, m-am alaturat totusi idolatrizarilor economice venite din partea colegilor mei. Nu a trecut insa mult timp si am aflat ca profesorul nostru, de altfel distins si respectabil economist, era membru in Consiliul de Administratie la BNR. Si am coroborat imediat cu ceea ce stiam: ca politica in domeniul cursului este flotare..... ceva mai controlata! </div>
<div>
<br /></div>
</div>
Gabriel Staicuhttp://www.blogger.com/profile/05394750122372898199noreply@blogger.com1